Generaţia primului vot

Publicat în Dilema Veche nr. 670 din 22-28 decembrie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Doar 29% din tinerii cu vîrste cuprinse între 18 și 24 de ani au fost la vot. Mulți absenți, deci. Comentatorii publici au analizat pe toate fețele cauzele acestei absențe și au scos la iveală un lung șir de vinovați: școala sau, mai bine zis, starea proastă a învățămîntului, lipsa modelelor valoroase, corupția și haosul din instituțiile statutului, neîncrederea în politicieni, distanța foarte mare între agenda lor de lucru și nevoile votanților etc. S-au făcut comparații și cu prezența la vot a tinerilor din țările occidentale și s-a observat același dezinteres pentru exercitarea drepturilor democratice și, cu mici excepții, aceleași cauze.

Pornind de la această situație, am în minte cîteva comentarii:

1) Din analizele făcute în mass-media reiese un portret infantil, deloc măgulitor al tinerilor: un soi de preșcolari, cărora nimeni (nici părinți, nici învățători, nici guvernanți) nu le-a explicat că Moșu’ nu le va aduce ciocolată dacă nu se pun cu burta pe carte. Or, de vreme ce li s-a dat drept de vot, înseamnă că au fost socotiți, prin lege, destul de copți pentru a-și asuma responsabilitățile și consecințele exercitării sau neexercitării acestui drept. Vor învăța așadar singuri, pe propria piele, așa cum și noi, la rîndul nostru, am învățat prin experiență directă, ce înseamnă să votezi și să pierzi, să votezi și să cîștigi (neavînd însă decît șansa unei bucurii de scurtă durată) sau să nu votezi și să te plîngi în van că nu ai cîștigat etc.

2) O discuție în termeni de culpabilitate pentru absenteismul tinerilor la vot mi se pare inutilă și fiindcă ar duce către soluții neverosimile: bun, școala nu e reformată, nu vorbește suficient despre datorii civice, implicare în viața comunitară, responsabilitate față de propriul viitor etc. Ce facem? Îi mîngîiem pe creștet pe tinerii noștri nevotanți și le amînăm răspunderile pînă cînd s-or schimba lucrurile în învățămînt? Pe de altă parte, lucrurile stau neașteptat de prost și în țările unde lecțiile de democrație au o veche tradiție. Așa că mă tem că nu dădăceala pedagogică le lipsește acestor tineri pentru a merge la vot.

3) Chiar și în afara școlii, informații despre drepturile civice, despre efectele asumării sau neasumării lor, despre voturile din alte țări și despre încotro se îndreaptă lumea există cu nemiluita, oriunde te-ai uita, pe Internet, la televizor, în presa scrisă. Majoritatea tinerilor au acces la aceste informații. E o greșeală să credem că nu merg la vot fiindcă nu știu. Nu votează din aceleași motive pentru care nu votează nici maturii: nu au încredere în politicieni, nu văd beneficiul votului lor în contrapartidă cu opinia unei majorități supărător de stabile, nu votează fiindcă se simt copleșiți de lucrurile care merg brambura în țara asta, fiindcă nu își văd viitorul creionat de nici unul dintre cei care le cer voturile. E simplu.

4) Nu cred în indiferența tinerilor față de viața cetății. I-am văzut pe mulți dintre ei implicați în mișcări sociale, în organizații de binefacere sau de construcție a unui proiect comunitar, în dezbateri pe teme care privesc școala, drepturile omului sau drepturile studenților, reformarea clasei politice, emigrarea sau găsirea unui rost în țara natală. Sînt puțini? Sînt tot atît de mulți ca maturii care sînt îngrijorați de viitorul lor.

5) Am prilejul să văd, la interviuri de angajare, nenumărați tineri din categoria de vîrstă mai sus amintită: trebuie să spun că știu la perfecție ce drepturi au, ce vor să facă la locul de muncă pe care îl vizează, care sînt condițiile în care vor să muncească, ce dorințe de afirmare le pot fi îndeplinite de angajatori. În orice caz, știu toate astea mai bine decît știa generația noastră la vîrsta lor.

Reluînd ideea: tinerii noștri ne­vo­tanți sînt bine informați. Iată de ce, dacă tot e să vorbim despre educația lor civică, cred că primul pas de făcut este acela de a-i trata de la egal la egal, la fel de bine (sau de prost) informați, la fel de motivați (sau nemotivați) ca și noi, cei mai în vîrstă. Nu le facem nici un bine dacă îi privim ca niște mătuși nemulțumite de nepotul neascultător. 

Maria Iordănescu este psiholog.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.