Față în față

Publicat în Dilema Veche nr. 913 din 7 – 13 octombrie 2021
Nuanțe jpeg

Îmi vin în minte, din copilăria și adolescența mea, alte gesturi uitate (despre unele am mai scris). Îmi aduc aminte, de pildă, cînd te duceai pur și simplu să vezi pe cineva ca să stai devorbă cu el sau cu ea. Da, vorbeai și la telefonul fix, cel cu disc, de atunci, uneori chiar mult. Dar exista celebrul cuplaj, care-ți mai tăia din cînd în cînd conversația, în general cînd ți-era lumea mai dragă. Și mai exista amenințarea, care s-a dovedit ulterior reală, că cineva ți-ar asculta convorbirile. Spun că s-a dovedit reală pentru că, după revoluție, am cunoscut un domn a cărui meserie era tocmai asta: ascultător de conversații telefonice pentru Securitate.

Acum aproape că mi-e imposibil să-mi mai aduc aminte cum era viața fără să freci telefonul non-stop și să fii la curent, cam în fiecare minut, cu ce mai fac prietenii de pe rețele. Sau ce vor ei să creadă lumea că fac. Cu ce se mai dau mari. Atunci, ca să ai de-a face cu cineva, trebuia să te deplasezi la fața locului. Ca să ai o conversație adevărată, mai în profunzime. Ca să te uiți în ochii lui sau ai ei și să vezi cum reacționează la ce-i spui. Să-i simți emoțiile first hand și să le trăiești alături de el sau de ea. Să-l percepi pe respectivul prieten în mediul lui, să-l vezi reflectat și în lucrurile din jur, în afișele de pe pereți, în cărțile pe care le ține mai la-ndemînă în bibliotecă, în obiectele mici și inutile pe care le strecoară pe rafturi, gen mașinuțe sau îngerași sau pietre ori scoici culese de la mare. Să-i cunoști chiar și en passant familia, mama care intră timid, întredeschizînd ușa cu un sirop de pin, eventual și cu niște prăjiturele făcute-n casă, „Albă-ca-Zăpada“ sau din cele cu lămîie.

Iar în discuțiile pe care le purtai, uneori ore în șir, față în față, să ți se pară că pui lumea la cale. Că, fără contribuția ta, anumite lucruri esențiale din jur, precum ajutorarea celorlalți sau schimbarea mentalităților, nu se pot întîmpla. Că numai cu ajutorul tău și al umărului pe care îl pui lumea poate fi mai bună. Că  numai tu și prietenul ori prietena ta puteți înțelege cum trebuie Ciuma lui Camus ori Procesul lui Kafka, Eclipsa și Aventura ale lui Antonioni, „Shine On You Crazy Diamond“ al lui Pink Floyd ori pictura lui Braque. Că între tine și prietenul ori prietena ta, apt ori aptă de asemenea conversații „de suflet”, se stabilește o conexiune dincolo de moment, care, în general, rămîne peste ani. Că atunci cînd te reîntîlnești cu persoana aceea peste ani, în general, fluxul ăla formidabil revine. Nu se uită, precum mersul pe bicicletă.

Ideea e că exista o anumite calitate și profunzime a conversațiilor cu oameni la care nu aveai altfel acces. Există și acum, bineînțeles, același tip de conversații. Doar că, probabil, atunci distanța și așteptarea le făceau cu atît mai dorite și mai palpitante. Acum le poți diminua prin diversele grade de contacte ori simulacre de contacte pe care le ai pe Facebook ori WhatsApp, în care nu comunici chestiuni atît de esențiale precum cele pe care le poți împărtăși față-n față, dar poți să te păcălești cu ele. Există un oarecare contact uman, însoțit de un oarecare schimb de emoții, și, cînd îți duci povara muncii tale pînă la urmă solitare pe propriul laptop, în cazul în care asta faci, e binevenit, uneori/deseori acest tip de diversiune afectivă și facilă.

Nu mă pot duce pînă la X să discutăm soarta lumii, dar mă pot oricînd uita prin casă și găsi ceva interesant de fotografiat, fie că e vreun ursuleț de pluș ori apusul care se întrezărește pe geam. Așa, pot iniția comunicare fără să trebuiască să spun măcar un cuvînt, e simplu și eficient, și depersonalizat. Dar pot spune că nu sînt singur/ă, că împărtășesc semenilor mei dintr-ale mele. Și ei îmi pot răspunde în același mod, fără mari bătăi de cap, alegîndu-mi un emoticon din lunga listă de emoticoane, acum tot mai nuanțate. Dacă cineva-mi pune o inimă în loc de un like pot sta mult să mă întreb asupra semnificației acestui gest mai radical, iar dacă e vorba de o ființă de sex opus mă pot întreba mult și bine, chiar, dacă nu are vreo conotație.

Și așa, cu lucruri mărunte și speculații care pot fi considerate, la o adică, simpatice, putem ajunge la timpul petrecut în conversațiile face to face de altădată. Dacă mai pun și un selfie, și e atît de simplu să fac unul, e atît de simplu să-l editez încît să nu par Muma Pădurii, lucrurile se lungesc și mai mult. Apar comentarii, cele mai multe pozitive, indiferent de realitate, apoi întrebări, lumea e curioasă sau se preface că e, mai trece timpul. Tu, ca inițiator al întregului context, trebuie să răspunzi, să dai ce explicații poți. Se creează o emulație, în care culoarea părului tău și a canapelei pe care te-ai nimerit devin esențiale. Lumea e mulțumită, golul de timp și afectivitate s-a umplut.

Mi-e dor, totuși, de liniștea și profunzimea întîlnirilor față în față. Știu, nu ne împiedică nimeni să le avem, doar că tindem să ne obișnuim, comozi, altfel.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.