Efectul Dunning Kruger

Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
Invizibilii jpeg

Acum niște ani, m-am nimerit la un soi de eveniment privat cu oameni, mîncare, băutură și ceva antren. Cum numitul eveniment cerea ca participanții să-i marcheze cumva importanța prin respectarea unui oarecare cod vestimentar, altul decît blugii și tenișii, m-am trezit stînd ca o momîie la o masă încleștată într-o rochie (!!), cu ochii într-un aranjament culinar în fața căruia, în mod normal, aș fi rîs. Nu mai știu exact ce era treaba aia din farfurie; dincolo de picăturile artistice de sos verde răspîndite pollockian prin farfurie, din mijlocul învălmășelii presupus comestibile ieșeau un soi de antene rigide, răsucite haotic, care arătau cumva primejdios. Dacă te aplecai mai mult spre farfurie îți scoteai ochii în ele, Doamne ferește.

Aranjamentul îți ridica și alte probleme de finețe lumească. Cum dracu’ mănînci așa ceva? Iei delicat cu degetele înojate (date cu ojă, iertați invenția permanentă și netalentată de cuvinte), iei așadar cu degetele tale înojate de doamnă una dintre antene și o ronțăi finuț? O dai la o parte cu primul set de cuțite și furculițe și-ți bați joc de bucătarul – pardon, chef-ul – ăla care s-a străduit să învolbureze artistic chestiunea? Sau o dai la o parte cu încrederea unuia care a mai mîncat, de pildă, homari fără să arate la final ca cineva care a omorît-o pe mă sa și-ți vezi mai departe de farfurie? Nu știam și nici nu voiam să știu în momentul ăla. O să revin la mîncare după primul intermezzo.

Fix în mijlocul tumultului sufletesc iscat de apariția asta culinară, s-a produs și primul moment artistic. A cîntat o doamnă grasă. Vă rog să nu mă judecați pentru cuvîntul „grasă“, dar astea sînt faptele, adevărul gol-goluț, iar precizarea are cumva relevanță. A cîntat o doamnă grasă, și nici n-am avut norocul ca toată paranghelia asta să se termine, după cum zice vorba (it’s not over ’til the fat lady sings, remember?). Doamna a fost prezentată ca un fenomen muzical, fiică prodigioasă a muzelor, iar noi ne-am înșurubat respectuoși fundurile în scaune. Ce a urmat a fost unul dintre cele mai dure teste de reprimat un rîs cu lacrimi la care am fost supusă vreodată. Știți momentele alea în care nu trebuie să rîzi, nu ai cum să rîzi pentru că devii ultimul om, momentele în care ți se umflă literalmente capul din cauza hohotului stăvilit care-ți gîlgîie în gît și în piept? Exact alea. Săraca doamnă nu avea deloc talent. Credeți-mă că pînă și urechile mele needucate, care rezonează plebeian în mare măsură doar la muzica clasică melodioasă, și aia recunoscută din genericele de film, pînă și urechile mele se simțeau inconfortabil și zornăiau pe invers.

Problema e că doamna ar fi fost chiar simpatică și ar mai fi muiat apretul snobos al evenimentului dacă nu ar fi apărut din prima în fața noastră extrem de plină de sine. Dacă nu ar fi acceptat laudele celor care au prezentat-o cu deferența regală a oamenilor care-și cunosc valoarea. Ea nu știa că nu știe și era convinsă că știe bine. Efectul Dunning Kruger, bam! Au urmat, desigur, aplauze furtunoase care i-au confirmat doamnei valoarea pe care nu o avea și care ne-au reconfirmat nouă duplicitatea impusă de împrejurări.

Ziceam că revin la mîncare. Revin la ea tocmai pentru că era un alt produs al fenomenului pe care experții (de data asta experți pe bune) îl numesc Dunning Kruger, iar omul simplu îl califică nesofisticat drept un prost care nu știe că e prost, dar se dă deștept. Pe scurt, dincolo de prezentarea sclipicioasă, era mediocră în cel mai bun caz.

Să știți că m-am simțit prost. Unu, că m-am trezit strîmbînd din nas în fața unor eforturi evidente ale celor care puseseră la cale evenimentul cu pricina (un strop de modestie din partea lor ar fi evitat orice critică, totuși), doi, pentru că m-am recunoscut în diverse instanțe cînd m-am dat expertă și nu eram. Cînd am pretins că știu ce fac, dintr-o convingere absolut netrucată că știu ce fac. Problema e că, atunci cînd iese un dezastru, unii se trezesc la realitate, iar alții dau vina pe oricine altcineva de teamă să nu se caute un pic pe dinăuntru și să vadă acolo un gol mare de tinichea. E groaznic, vă zic. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Se știe, politicianul român vorbește colorat, dar cîteodată (pesemne ca să fie sobru) își restrînge paleta de culori. De curînd, într-o discuție la televizor, l-am auzit pe unul afirmînd despre un altul că „a spus negru pe alb“.
image png
Ce ne amintim și ce am uitat
Întoarcerea spre trecut, în încercarea de a-i recupera reperele, ar trebui să fie însoțită, așa cum au încercat s-o facă și organizatorii expoziției dedicate Monicăi Lovinescu, de sentimentul „aducerii aminte, înainte de a uita”.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.