Cum ne-o fi norocul

Publicat în Dilema Veche nr. 666 din 24-30 noiembrie 2016
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Se vorbește și se scrie mult despre situația învățămîntului românesc. E un lucru bun: societății nu-i sînt indiferente problemele cu care se confruntă educația. Ne pasă de ceea ce se întîmplă cu generațiile tinere. Opiniei publice i se pun adesea în față statistici, păreri, informații, planuri de redresare, greșeli, succese, soluții, imagini care rezumă situația școlilor din România. Există, în mod evident, un viu interes pentru acest subiect. Există dezbateri. Există dorința de a repara ce e stricat, de a face pași spre soluție, de a mișca în direcția bună ce e de mișcat. Interesul pentru reformă este mare. Și totuși, de atîția ani, în registrele educației sînt consemnate mai degrabă eșecuri. Senzația este, în ciuda agitației unanime, una de resemnare. De strigăte în van. De neputință. De „non-treabă“. Întrebarea este de ce. În ceea ce mă privește, orice urmă de optimism se stinge descurajant în fața micului ecran. Ori de cîte ori încerc un exercițiu de entuziasm în fața cîte unui fapt îmbucurător, oricît de mărunt, din ograda învățămîntului și a ministerului său, mă prăbușesc în fața realității crude, desenate nemilos, voit sau nevoit, de mai toți comentatorii emisiunilor de televiziune.

Plagiatul în lumea academică, altfel o problemă gravă care merită evidențiată și sancționată cu multă seriozitate, a ajuns o telenovelă, o manea sălcie îngînată ba ca înjurătură la adresa opozanților politici, ba ca blestem pe capul Justiției, ba ca sudalmă pe obrazul elitei. Oricine poate acuza de plagiat pe oricine, oricine poate ierta de plagiat pe cine poftește, oricine poate face o „analiză competentă“ a unei lucrări de doctorat, oricine poate spune unde stăteau ghilimelele înainte de Revoluție sau după 2005. Titlurile academice nu mai au nici o noimă, nici o relevanță, nici un rid, nici un cearcăn de bibliotecă: sînt doar iritări țanțoșe, ornamentică de talk-show, fasoane de vedetă, adeziv pentru scaune de șefi. Te miri cine nu are astăzi un doctorat, un masterat sau măcar o diplomă de participare la un curs ținut în curtea vreunei universități din Occident: textieri de tabloide, posesori de corpuri bine lucrate în studiourile de divertisment, logoreici noctambuli ai așa-ziselor emisiuni de dezbateri ignare. Inflația de „academicieni“ lasă în urmă praf și pulbere: nimeni nu mai dă doi bani pe o diplomă curată. Rîvna e doar pentru un spor la salariu sau pentru un birou mai central și mai spațios.

Cazurile de agresiune asupra copiilor sînt din ce în ce mai multe și mai revoltătoare. Și dacă asta nu e de ajuns ca să stîrnească audiența și rating-ul, atunci mass-media are grijă să prezinte știrile cu pricina în culori tari, senzaționale, cu detalii fioroase, blurate doar cît să stingă vigilența CNA-ului.

Programele electorale fac investiții în voturi, nu în școli, nu în evitarea abandonului școlar, nu în eradicarea sărăciei, nu în proiecte de integrare a copiilor abandonați. Nici un examen de bacalaureat eșuat, nici o testare națională inutilă, nici o statistică a familiilor dezmembrate de emigrație sau de boli nu le dau bătăi de cap sau de inimă politicienilor. Vor doar adulți la vot.

Soarta învățămîntului este criticată, seară de seară, de personaje stupefiante: foști ghicitori în stele și ezoteriști convertiți în „analiști“, foști miniștri ai Învățămîntului care au contribuit din plin la haosul deplîns acum, infractori dovediți, analfabeți acri și suficienți, realizatori de emisiuni deocheate, sindicaliști isterici. Vocile oamenilor cumsecade, ale celor inspirați și bine pregătiți amuțesc în vacarmul iscat de nepricepuți.

Emisiunile pentru copii, cu mici și rare excepții, abundă de kitsch și inadecvare. Emisiunile pentru adulți mustesc de grosolănie, violență, vulgaritate. Ore întregi, familia aflată în fața televizorului este invitată să participe la un dezmăț de detalii indecente din viața interlorpilor, la dialoguri băltind de mitocănie și obscenitate. Seară de seară, televiziunea dă de pămînt cu orice fărîmă de optimism în privința viitorului acestei nații: nimic din ceea ce vezi nu te lasă să speri că școala, educația, modelele veritabile, intelectualitatea, învățătura, examenul, diploma, dascălul vor căpăta anvergura de care are nevoie o societate sănătoasă la cap și suflet.

Cred, din ce în ce mai mult, că lucrurile merg, de bine, de rău, doar datorită unor inițiative și eforturi private, insulare: cîte un ONG mai încăpățînat, cîte o comunitate de părinți destoinici, cîte un grup profesoral de toată isprava, vreun ministru mai îndîrjit sau vreun director de liceu mai bine pregătit. O chestie de noroc, nu de sistem. 

Maria Iordănescu este psiholog.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.