Caracal – unul din cele mai vechi cuvinte românești

Victor RAVINI
Publicat în Dilema Veche nr. 789 din 4-10 aprilie 2019
Caracal – unul din cele mai vechi cuvinte românești jpeg

Latiniștii au afirmat că numele orașului Caracal vine de la împăratul Caracalla. Oricît de măgulitoare ar fi ipoteza aceasta, nu a putut fi dovedită. Este o simplă asemănare fonetică întîmplătoare. Lingvistul Iorgu Iordan afirmă (în Toponimie românească, Ed. Academiei, 1963, p. 270) că numele Caracal vine din „kara «negru» + kala «fortificație, castel», ambele de origine cumană“. Lingvistul Alexandru Graur susține (în Nume de locuri, Ed. Științifică, 1972, p. 26) că numele orașului Caracal este „evident turcesc“ și „însemna fortăreață neagră“. Nici unul din cei doi academicieni nu a venit cu argumente, ci cu păreri, și se alătură doctrinei introduse de academicianul Alexandru Cihac, al cărui dicționar etimologic consideră că numărul de cuvinte românești de origine turcă ar fi egal cu al celor de origine latină. Iordan și Graur fac simple presupuneri prin asemănare fonetică cu niște cuvinte cumane sau turcești. Acest procedeu de a face etimologii după ureche, prin asemănări fonetice întemeiate pe întîmplare, pe legea hazardului lingvistic, se numește: etimologie populară, adică etimologie la îndemîna oricărui om din popor și care nu are habar de regulile stricte ale lingvisticii. Etimologia propusă de Iordan, cît și cea propusă de Graur prezintă un clar defect logic: se exclud reciproc. Nici una dintre ele nu poate fi o certitudine, atîta timp cît există cealaltă. Lingvistica este o știință exactă și nu se mulțumește cu explicația că dacă nu o fi așa, atunci poate că o fi altminterea. Dacă nu e laie, atunci e bălaie.

Descoperirile arheologice dovedesc că la Caracal a existat o așezare umană mult anterioară cuceririi romane, încă din epoca pietrei și de pe vremea cînd oamenii erau vînători de mamuți. Este de presupus că localitatea care astăzi se numește Caracal, oricît de mică în preistorie, trebuie totuși să fi avut un nume. Dacă era o cetate la Caracal cînd au venit cumanii sau turcii, atunci se ridică întrebările: 1) Cine o construise și cînd? 2) Cum se numise înainte? 3) Cum de au renunțat romănățenii la numele ei vechi și au preferat noua denumire dată de invadatori? Unde s-a mai pomenit așa ceva? Au renunțat brașovenii la vechiul nume al orașului lor și au preferat să rămînă peste veacuri Kronstadt sau Orașul Stalin? Cum se face că nu s-au găsit nici un fel de urme arheologice la Caracal ale cetății, pe care o presupun lingviștii doar așa, din vîrful limbii și după urechea oricărui om neinstruit? Cît de adevărate pot fi niște etimologii bazate pe presupuneri ale unor lingviști, în domeniul arheologiei? Dacă ar veni de la cumani sau de la turci, cum se face că denumirea Caracal nu are accentul pe ultima silabă, ca în cuvintele Ada Kaléh, Adamclisí, Teleormán sau Caraormán? De ce se pronunță Caràcal (sau Caràcăl, cum se zicea uneori în trecut) și nu Caracaléh sau Caracalé? Concluzia mea este că denumirea Caracal nu poate veni nici de la cumani, nici de la turci și o afirm cu toată fermitatea pe care ne o oferă logica.

Și mai este încă ceva, care anulează explicațiile lui Iorgu Iordan și Al. Graur cu Cetatea Neagră din visurile lor. Este de-a mirării că nici unul din ei nu a știut că mai este încă o localitate Caracal, un cătun înglobat în satul Păuleasa din județul Argeș, unde nici acolo n-a existat vreo cetate. Nu pot să pricep cum se face că și unul, și altul, cei doi academicieni, care au scris cărți despre toponimele românești, ignoră existența acestui cătun din județul Argeș, ce are același nume ca orașul din județul Olt, fost Romanați. Nu comentez, pentru că nu e frumos să vorbim despre ignoranța savanților. Se pune totuși întrebarea: atunci de unde vine numele cătunului Caracal din județul Argeș? Așa că etimologia cumano-turcă cu Cetatea Neagră, care li s-a năzărit celor doi lingviști, devine – pe puțin zis – și mai șubredă, ca să nu zic altfel. Din respect pentru autoritatea științifică a celor doi lingviști și din respect pentru Academia Română, nu zic că au scornit etimologii aberante. Cu asta ar fi de-ajuns ca să aruncăm la gunoi vechile etimologii propuse de ei și care pot figura cu cinste într-o antologie a teoriilor greșite și dăunătoare, la fel de greșite ca și etimologia latinistă.

Acestea fiind zise, putem trece la propunerea mea de etimologie a Caracalului. Cu toată modestia, vreau să scot în evidență cîteva elemente lingvistice, ignorate de lingviștii noștri și care ar putea intra în discuție în legătură cu originea denumirii orașului Caracal. Avem mai multe toponime ce încep cu Cara- cum ar fi: satul Cara lîngă Cluj-Napoca, Carani lîngă Timișoara, Caraula în Dolj, Carcadiești în județul Vîlcea, Caraclău lîngă Bacău, Caransebeș și Carașova în județul Caraș, satul Carasa în județul Botoșani, Carastelec în județul Sălaj, orașul Carei în județul Satu Mare, localitatea Carpitus (magh. Kárpitus) înglobată în orașul Tușnad și încă altele. Să nu uităm și satele dispărute Carast lîngă Brebeni pe la Slatina, Carcadulea în fostul raion Mizil și mai sus numitul cătun Caracal din județul Argeș, precum și încă altele, mai mult ori mai puțin sigure dacă sînt sau nu sînt cumano-turcești prin Dobrogea sau or fi mai vechi și doar au fost turcizate. Cui i-ar trece prin cap să spună că toate aceste localități numite mai sus ar veni de la cumani sau turci, cînd nu există vreo dovadă pentru așa ceva? Ce i-a apucat pe cumani sau pe turci, ca să dea denumirile acelor localități prin Transilvania? N-aveau localnicii propriile lor denumiri de locuri? Au așteptat să vină turcii ca să îi învețe cum să-și numească așezările? Cum să fi fost cumanii și turcii mai productivi în toponime cu Cara- prin România decît au fost la ei în Turcia și în Asia de unde au venit? Pot părerile după ureche ale unor autorități științifice sau celebrități să țină loc de dovezi și să înlocuiască logica gîndirii?

Trec la încă un argument. Dacă ar fi să ne luăm după ureche, ca respectabilii noștri lingviști, conform metodei lor auditive, metodă neacceptată de lingviștii serioși, s-ar părea că și cele patru toponime identice: oronimul Caraiman în Carpați și trei sate cu același nume, Caraiman (sat în comuna Mihălășeni, jud. Botoșani), Caraiman (fosta denumire a satului Crîngu, com. Ion Corvin, jud. Constanța) și Caraiman, sat în comuna Brabova, jud. Dolj) ar fi tot de origine turco-cumană. Dar atunci, tot cumanii și turcii au dat numele localităților Caraman și Caramany din Pirineii francezi? Lingviștii francezi afirmă că aceste denumiri vin de la pre-indoeuropeanul kara, ce însemna piatră.

Avem multe localități în România ce încep cu Car- sau Cara-, iar în Franța sînt și mai multe. Și prin Spania sînt destule, ca de exemplu localitatea Caracuel, ai cărei localnici sînt numiți Caracoleños. Lingvistul român Sorin Paliga (în lucrarea „Proto-Indoeuropean, Pre-Indoeuropean, Old European: Archeological Evidence and Linguistic Investigation“, publicată în Journal Of Indo-European Studies, 17, 3-4, pp. 309-334, Washington, 1989) susține, la fel ca și lingviștii francezi, că particula Car- sau Cara- (cum ar fi în munții Carpați, insula grecească Carpathos sau Carrara din Italia) provine din limba pre-indoeuropeană, unde însemna „piatră“.

Eu pornesc de la rezultatul cercetărilor lui Sorin Paliga și vreau să verific ce legătură poate fi între particula pre-indoeuropeană cara- (piatră) și denumirea Caracal. La Caracal, urcînd pe lîngă Teatrul Național, pe dreapta, mai în sus, se ajunge în vîrful dealului din Protoseni, unde a fost cetatea domnească a lui Mihai Viteazul. Sub cetate, în spatele teatrului, pe stînga, e o rîpă abruptă. Rîpa de sub zidul cetății e atît de abruptă încît nu putea fi atacată pe acolo. Învățătorul ne-a pus să plantăm meri în grădina școlii din vîrful dealului, ca să ne convingă că acolo nu se putea săpa, deoarece, sub un strat subțirel de țărînă, era numai piatră, și să nu uităm că acolo era piatră. Nu putem fi siguri, dar nu putem nici să excludem că acest platou pietros ar putea fi pus în legătură cu particula pre-indoeuropeană Cara- (piatră). Există posibilitatea că această particulă se păstrează în cuvîntul Caracal, la fel ca și în celelalte nume de locuri din România, Franța, Spania, Italia și Grecia.

Concluzia mea este următoarea: sprijinindu-mă pe rezultatul cercetărilor lui Sorin Paliga, pe lingviștii francezi și în urma modestei mele cercetări, eu ajung la rezultatul că denumirea Caracal poate fi de origine pre-indoeuropeană. Oricum, concluzia din acest articol este argumentată pe bază de toponime comparate și cu referire la rezultatele concordante ale lui Paliga și ale lingviștilor francezi. Este cu totul altceva decît etimologiile bazate pe amăgiri, pentru că unora le-a plăcut să fie cuceriți de romani, de cumani sau de turci. 

Victor Ravini locuiește în Franța, este coach certificat internațional, Master of Arts în Studii Religioase și Master of Arts în Filologie.

Foto: Teatrul Național din Caracal, wikimedia commons

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.