Blues la Tulcea

Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Blues la Tulcea jpeg

Nu am mai fost de mult la un festival din afara Bucureștiului și nu pot spune că sînt o fană necondiționată a acestora (deși întotdeauna mi-a fost bine la TIFF ori la Astra Film). Am ajuns, de curînd, însă, la un festival unde n-am mai avut, poate pentru prima dată, senzația de „out of place“. Unde m-am simțit în largul meu și, de cele mai multe ori, la locul meu: Dichis’n’Blues, la Tulcea, aflat la cea de a patra ediție.

Am nimerit pe acolo printr-un prieten pasionat de blues, eu nefiind decît o admiratoare marginală și neinițiată a genului (avînd nenumărate de învățat). Cînd am aflat despre festival, mi s-a părut fascinantă ideea. Și recunosc că m am hotărît să merg cînd am descoperit că, în ultima zi de festival, va fi o croazieră de blues pe nava „Mircești“. Adică se va cînta, o zi întreagă, de dimineață pînă seara, blues pe un vapor. Mi s-a părut o posibilă experiență de prin visele mele…

Începuturile experimentului-vis n-au fost dintre cele mai benefice. Am plecat cu un maxi-taxi, ceva mai mare, e drept, despre care am fost asigurată că nu e maxi-taxi (nu are nici o legătură cu festivalul și cu organizatorii). Maxi-taxiul era curat și avea un aer condiționat care, slavă Domnului, mergea. Doar că era conceput pentru oameni mici și medii și, mai ales, scurți în picioare. M-am jurat să nu l mai iau niciodată (deși șoferul era OK și s-a ținut strict de ore).

Despre Tulcea, în care mai fusesem o dată, acum vreo șapte ani aveam doar o amintire incertă, dar poetică: pe o stradă cu mai multe biserici (cel puțin așa îmi aminteam) intrasem, la întîmplare, în cea rusească și găsisem o slujbă ortodoxă, altfel decît cele cu care eram obișnuită în bisericile noastre, duminica, și care mă fascinase. Era acolo ceva, o atmosferă…

Nu am apucat să regăsesc biserica în cauză. De fapt, în toată perioada festivalului, nu am văzut mare lucru din Tulcea. Cu excepția falezei. Și a lui Ivan Patzaichin, pe care l-am nimerit pe scenă, pe aceeași faleză, cu ocazia unui alt festival care se desfășura în paralel. Și a unei părți, presupun, a tulcenilor, care se perindau pe faleză și stăteau la coadă la mici, friptane și peștișori la taraba centrală. Era interesant amestecul între un grup de „văduve negre“ (doamne venerabile, cu basmale și îmbrăcate în culori închise) și oamenii mai tineri și mai degajați din oraș.

La prima masă de la hotel i-am întîlnit pe cîțiva oameni din comunitate. Știu, cuvîntul sună ciudat, poate, în contextul ăsta: ultima dată cînd l-am folosit mai serios mă refeream la comunitatea de credincioși de la Stavropoleos. Și oamenii din jurul blues-ului, muzicieni și spectatori, alcătuiesc, cu siguranță, o comunitate. Am nimerit într-un grup de oameni nu tocmai tineri, dar împărtășind, cu toții, ceva de puști perpetuu, în sens pozitiv. Aparențele (burtă, chelie etc.) nu contează cine știe ce. Contează gusturile muzicale comune, însoțite de o erudiție specială în domeniu. Inteligență și umor, de bună calitate. Bună creștere. O doză de discreție, oricînd necesară. Și capacitatea de a se bucura de lucruri, ba, mai mult, de a se lăsa în voia lor, fără a deveni dizgrațioși.

Asta s-a putut vedea în special la concerte. În prima seară, cînd am ajuns acolo, mi-a fost frică. M-am gîndit că mă voi simți o intrusă în mijlocul atîtor inițiați. Nucu, Relu, Mircea, Gigi, Radu, veniți de prin toate colțurile țării, cu profesiile și istoriile lor la pachet, și Cristian Antonescu, orgaanizatorul festivalului, intră, cu toții, în această categorie. Și totuși, înainte să înceapă primul concert, cel al trupei lui Roberto Morbioli, m-am uitat în jur, la public: și am avut revelația că sînt înconjurată de oameni, din punctul meu de vedere, normali. Nu știu, era ceva în felul în care arătau, în care se îmbrăcau, neostentativ și firesc. Ceea ce m-a făcut ca, diferit de alte locuri în care m am aflat pentru prima dată, să mă simt la locul meu.

Și, iarăși rar în ce mă privește, am putut trăi muzica. M-am lăsat în voia ei. Asta s-a întîmplat în cazul lui Roberto Morbioli, care uneori simțeai că-și dădea duhul de atîta pasiune; al lui Phil Gates și al trupei sale, care au rezonat, poate, cel mai mult cu publicul; dar și al britanicilor Nine Below Zero, care au ridicat lumea la dans. Și cu atît mai mult în ziua de croazieră pe vapor, în care trupele s-au amesetecat între ele, în toate combinațiile posibile, într-o dezlănțuire muzicală copleșitoare.

Am simțit, cu toate aceste ocazii, că pot să mă las în voia muzicii. Că pot să mă mișc în ritmul pe care aceasta mi-l transmite fără nici o sforțare și fără să mă judece nimeni. Și, mai mult, am observat același lucru la oamenii din jur: erau pătrunși de muzică, erau cu cei din jur, dar și cu ei înșiși, în același timp, păstrînd, instinctiv, proporția corectă (dacă o exista vreuna). Și care-și zîmbeau unii altora în tot acest timp, pur și simplu, de bucurie, fără să aștepte nimic în schimb.

Foto: I. Popovici

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.