Bio şi tradiţionale

Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Mai mult decît servicii jpeg

Doamna Jeni, fosta mea bonă din Republica Moldova, spunea, profetic, că o să vină vremea în care vom înghiţi doar „pastile de hrană“. Nu sîntem departe de aceasta nici azi, cînd cumpărăm tot mai multe „preambalate“ de la supermarket. De aceea e reconfortant să vezi că, pe ici, pe colo, mai există şi cîte o alternativă la trendul principal standardiza(n)t.

Magazinele de produse tradiţionale, precum şi cele bio reprezintă două posibile alternative de acest gen. Şi unele, şi altele mută accentul de pe cantitate pe calitate. În cazul ambelor tipuri de produse nu contează atît cît de multe şi cît de repede sînt făcute, ci cum, cu ce ingrediente şi cu ce efecte asupra sănătăţii beneficiarilor.

Flavius Hadadea, farmacist, patronul (alături de soţie) al magazinului „Bio“, ne lămureşte că „bio“ înseamnă: „standard de calitate, certificat – conform legislaţiei clară în domeniu“. Tot el ne explică cum produsele din magazinul lui, de pildă uleiul presat la rece sau vinul ecologic, necesită un proces de fabricaţie mai complicat şi mai costisitor decît cele fabricate în serie: în cazul uleiului – cel mai sănătos este cel produs prin presare la rece. Dar această modalitate are şi cel mai mic randament. Procedeele celelalte, mai moderne (încălzirea boabelor sau extracţia chimică) pierd o mare parte din calităţile iniţiale ale plantei.

La fel se întîmplă cu vinul ecologic: „se începe cu un proces de certificare a solului (pentru care acesta trebuie să treacă printr-o perioadă de conversie de trei ani în care nu este stropit cu chimicale). Apoi apar culturile, care nu trebuie tratate cu pesticide, ci cu produse naturale. La nivel de procesare: limpezirea se face prin răcire, iar în loc de sulfiţi se arde sulf, şi fumul respectiv e folosit pentru tratarea vinului“ (Flavius Hadadea).

Toate aceste proceduri determină o producţie mai mică (cam între 30 şi 50% din producţia standard) şi un preţ mai mare. Lucru valabil în cazul tuturor produselor. Toate costă mai mult decît cele asemenea lor din magazinele obişnuite: „Cîrnaţii sînt 39 lei kg, muşchiul – 52. Pastrama – 49. Brînzeturile – 20, 30. O sticlă de vin – 7,50. Şerbetul – 11.

Diferenţa de preţ – e de 10-15 lei faţă de cele din supermarket“ – spune George Filip, patronul magazinului „Produse tradiţionale“. Dar şi pentru acestea, tehnologia de fabricaţie e mai complicată şi de durată: „În general afumăturile le ţin în nişte recipiente foarte mari cu sare, după aceea le afumă. Am afumători chiar în curte: nişte cabine din lemn. Mai fac o pastramă de viţel în baiţ. Baiţul ăsta e ca o zeamă, din vin, apă şi condimente. După ce se sărează carnea se pune crudă, acolo: îi dă gust şi o macerează.“


Dl Filip a vorbit, mai sus, despre producătorii lui din Tălmăceni, de lîngă Sibiu. O familie (soţ, soţie şi doi părinţi) pe care a întîlnit-o la un tîrg şi care afumă cărnurile la ei acasă, natural. George Filip a pornit afacerea pentru că, pur şi simplu, îi plăceau afumăturile. Şi-a găsit producătorii şi, după ce i-a testat, acum merge pe mîna lor şi nu se plînge. Vinde slănină afumată, jambon, pastramă de viţel, pastramă de oaie afumată; caşcaval afumat, brînză de oaie, brînză de burduf; prăjituri, şerbeturi şi siropuri de la o doamnă din Videle, suc de mere şi vin.

Dl Hadadea, spre deosebire de dl Filip, e vegetarian. Şi crede în hrana pe care o vinde. Îmi explică felul în care, din ce se găseşte în magazinul lui, pot fi acoperite toate mesele zilei: dimineaţa îţi faci pîine din făina integrală de acolo, cu pate din soia, gem, miere, cereale, fructe uscate, ceai; la prînz îţi găteşti legumele ecologice (care le vin din grădina de la Dor mărunt), şi diversele feluri de orez şi paste. Partea bună – şi comună – a celor două magazine este că ambele feluri de produse sînt naturale. Făcute fără e-uri, coloranţi şi conservanţi. Şi că cei doi proprietari sînt, ei înşişi, încrezători în propriile produse. De mers, le merge, nu se plîng: sînt „pe linia de plutire“, au clienţii lor fideli. Mai ales că domeniile în care s-au „aventurat“ sînt ele însele la început: fiecare spune că mai sînt în jur de zece magazine de acelaşi tip în Bucureşti.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.