Ar fi renegat Iisus? Chipuri ale abjurării

Horia V. PĂTRAŞCU
Publicat în Dilema Veche nr. 689 din 4-10 mai 2017
Ar fi renegat Iisus? Chipuri ale abjurării jpeg

● Silence, 2016, de Martin Scorsese. 

Ideea absolut genială de la care pleacă filmul lui Scorsese ține de o inversare de perspectivă. Ce s-ar fi întîmplat dacă Iisus ar fi avut ocazia să vadă șirul nesfîrșit de suferințe, morți, martiraje, torturi, căruia credința creștină i-a dat naștere?! Nu este ușor să suferi din cauza a ceea ce crezi, dar să fii martorul suferinței provocate de credința pe care tu ai sădit-o în lume poate fi de-a dreptul insuportabil. Chiar și pentru Mîntuitor? Mai ales pentru el.

Scorsese ne pune în fața unui adevăr cu totul tulburător. Iisus a fost scutit de această sfîșietoare rană a inimii, față de care răstignirea Lui pare, iertată să-mi fie îndrăzneala, o joacă de copii. Filmul lui Scorsese răspunde astfel dubiilor formulate la adresa iubirii divine. Cît de mult l-a iubit Dumnezeu pe Fiul său din moment ce l-a trimis pe pămînt ca să sufere și să fie răstignit? Putem răspunde acum, după ce am văzut Silence: iubirea față de Fiul Său a fost cu adevărat dumnezeiască din moment ce nu a permis ca Mielul să asiste in actu la vreuna din cumplitele grozăvii ce – nu din vina lui, dar din cauza lui – au sfîrtecat umanitatea. Nici măcar una! E drept că unele locuri din Evanghelii anticipează „prigoanele“ la care vor fi supuși cei ce-l mărturisesc pe Hristos, dar chiar dacă acceptăm că nu sînt simple interpolări justificative, una e să teoretizezi asupra suferinței generale și cu totul altceva e să vezi, să asiști la suferințe reale, în carne, particulare, individuale – nesubsumabile nici unui concept. Suferința nu este un (singur) monstru: este o succesiune infinită de monștri, unul mai îngrozitor și mai neașteptat decît altul. De aceea niciodată nu te poți obișnui cu suferința. De aceea iadul este nesfîrșit.

Celor care l-ar fi întrebat ce să facă dacă li s-ar cere să abjure prin blasfemierea unei icoane, nu le-ar fi răspuns Iisus, precum părintele Sebastiao Rodrigues (Andrew Garfield): „Calc-o, calc-o n picioare!“?

Ce ar fi făcut deci Iisus dacă ar fi asistat la măcar una dintre pedepsele aplicate mărturisitorilor lui? Filmul lui Scorsese ne face să vedem și cît de mult a evoluat omenirea în materie de „reeducare“. Față de inchizitorul Inoue (Issey Ogata), Pilat din Pont pare un inocent. Se pot imagina chinuri mai mari decît cele îndurate de Iisus? Da, dar omenirea a trebuit să mai progreseze pentru a le descoperi. A ți se cere, de pildă, să-ți vinzi „sufletul“ (credința într-o idee, într-un adevăr, într-o religie, o anume hotărîre) pentru a-i salva de la cele mai orible suplicii pe cei dragi – frații, copiii, părinții, prietenii tăi: familia ta (fie că vorbim de familia trupească, fie de cea spirituală)…

Fiindcă nu pot crede sub nici o formă că părintele Ferreira (Liam Neeson) – un misionar fervent și devotat creștinării Japoniei – a abjurat, părintele Sebastião Rodrigues și părintele Francisco Garrpe (Adam Driver) pleacă în căutarea lui. Cei doi tineri preoți pot băga mîna în foc pentru Ferreira. N-au nici cea mai mică îndoială că el și-ar da oricînd viața întru mărturisirea lui Hristos. Și nu se înșală. Ce nu știu, dar vor afla, e că alegerea este infinit mai dificilă atunci cînd în joc, în jocul morții, nu este doar viața ta – ci și viața altora. Iar abjurarea este întotdeauna (o știm prea bine și din practicile Securității române) – la început – doar o „formalitate“, o simplă semnătură, un acord pur verbal, o încuviințare pe care o poți face fără nici o convingere. Inchizitorul Inoue este extrem de „înțelegător“: o simplă călcare a icoanei lui Hristos – oricît de ușoară – este suficientă. El știe că, odată făcut un singur pas în afara credinței tale (în afara sufletului tău), prăbușirea este inexorabilă. Și, de la acel moment, ți se poate cere și mai mult, oricît de mult: de la scuiparea crucifixului și blasfemierea Fecioarei pînă la scrierea unor tratate apostatice, în care să combați, cu sistem, credința creștină și să argumentezi în favoarea budismului.

Întîlnim în filmul lui Scorsese trei figuri ale abjurării. La cel mai de jos nivel, Kichijiro (Yosuke Kubozuka) – un japonez creștinat, care abjură pentru a-și scăpa pielea. Din întreaga lui familie, el este singurul care refuză să se sacrifice pentru credința lui. Chinuit de remușcări, se refugiază în China. Acolo îl găsesc Sebastião și Francisco, care îl vor folosi ca ghid în călătoria lor în Japonia. Întîlnirea cu tinerii preoți îi oferă prilejul să avanseze pe drumul pe care și l-a deschis prin abjurare: devine un Iuda „cu repetiție“, care – depășind criza de conștiință ce l-ar fi putut împinge la sinucidere – se transformă într-un robot al trădării, cu o dexteritate tot mai pronunțată a mizeriei morale, într-un automat al infamiei. Judecata lui amintește tot de „mintea“ unei mașini de calcul: dacă iubirea divină este infinită, pot greși infinit de mult, -căci Dumnezeu mă va ierta de fiecare dată, iar preotul – chiar și cel pe care-l vînd – este constrîns de propria-i credință să-mi accepte confesiunea…

O mult mai complicată figură a abjurării este reprezentată de cea a părintelui Ferreira. Iar inchizitorul Inoue știe cum să „trateze“ cu fiecare. Credința lui Ferreira este atacată din mai multe părți. Abjură abia după ce i se aplică o „procedură“ specială („picătura japoneză“: spînzurarea în jos, cu capul fixat deasupra unei gropi în care, dintr-o mică incizie practicată în prealabil la nivelul gîtului, i se scurge, picătură cu picătură, sîngele; practic aude, ceasuri de-a rîndul, cum se scurge viața din el). Totuși, nu terifiantul supliciu îl face pe Ferreira să abjure. Eficientă este îndoiala disolutivă pe care inchizitorul Inoue i-a strecurat-o, iremediabil, în suflet, cu care va fi „tentat“ și Sebastião: creștinismul este străin de ținuturile mintale ale Soarelui-Răsare, de „matricea stilistică“ a japonezilor. Nu doar cei care-l resping nu-l înțeleg, dar chiar și cei care-l acceptă, -căci „convertiții“ nu fac altceva decît să convertească învățătura creștină la propriile lor prejudecăți și tradiții, la felul lor de a simți și de a gîndi. Creștinismul nu este un adevăr universal, ci se adaptează „peisajului“ local. Și totul pare să confirme această ipoteză: de la felul în care japonezii creștini „niponizează“ cuvintele „creștin“, „Iisus“, „Dumnezeu“ sau „Paradis“ pînă la felul în care le alterează semnificațiile și asimilează noua divinitate bine-vestită de misionari zeității la care se închină de secole: Soarele. În această privință, Scorsese are de partea lui toată filozofia culturii și toată istoria religiilor, lăsîndu-ne în minte întrebarea amară: nu cumva creștinismul nostru, european, are – precum creștinismul nipon – o legătură la fel de slabă și de deformată cu mesajul lui Iisus? Nu sîntem, nu am fost de la bun început și noi, europenii – de îndată ce am făcut din mesajul lui Iisus o religie –, niște Krishtani?

Cea de-a treia figură a abjurării este întruchipată de Sebastião Rodrigues – cel mai apropiat de imaginea pe care ne o facem asupra lui Iisus: simplu, blînd, iubitor, de o nepămîntească milă față de semeni. Inchizitorul știe că este o victimă sigură de la bun început: el nu va fi torturat nici măcar un minut. Căci pentru el tortura cea mai insuportabilă este să asiste la suferința căreia semenii lui îi cad pradă datorită credinței pe care el a venit să o însămînțeze pe aceste îndepărtate tărîmuri, în această „mlaștină“ – cum este numit în mai multe rînduri acel pămînt nefast. Pentru a salva cîteva femei supuse caznelor „picăturii japoneze“, Rodrigues acceptă să blasfemieze. O secvență memorabilă în acest sens este scena în care abjură. Filmat cu încetinitorul, pasul pus de Rodrigues pe icoană este indiscernabil de detenta făcută de un sportiv: doar că acestei „desprinderi“ îi urmează o imediată și ireversibilă prăbușire. Destinul lui este de-acum pecetluit: va urma „drumul“ lui Ferreira, acționînd – un timp chiar alături de el – pentru combaterea încercărilor de pătrundere a creștinismului în Japonia, fiind la rîndul lui periodic supus controalelor de verificare a menținerii tăriei renegării.

Părintele Francisco, cel care suferă la fel de mult de suferința Krishtianilor japonezi ca și Sebastião, refuză să abjure. Soluția pe care o găsește este să li se alăture, să moară cît mai repede alături de cîteva victime ale „inchiziției“ nipone, executate prin înec. Sinuciderea este o soluție de ordinul „nodului gordian“. O anulare a problemei. Dar și o demisie din rolul de păstor al turmei de enoriași.

Printr-o simplă denominație, Scorsese introduce o ironie care face ca filmul să poată fi interpretat și într-o altă cheie. O subtilitate a cărei finețe îi asigură pătrunderea prin sita extrem de deasă a minților bine îndoctrinate. Persecutorul japonez al niponilor creștini este numit „inchizitor“. Dar știm prea bine că inchiziția este o instituție – monstruoasă – a Bisericii Catolice, al cărei obiectiv îl reprezenta „apărarea“ și „puritatea“ religiei creștine. Ceea ce înseamnă că toată povestea filmului este la fel de valabilă dacă, schimbînd ce e de schimbat (foarte puțin, de altfel), privim totul din perspectiva prigoanelor – nu suferite, ci săvîrșite de creștini în numele creștinismului și al creștinării. 

Horia V. Pătrașcu este doctor în filozofie al Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, cadru didactic la Departamentul de Științe Socio-umane din cadrul Universității Politehnice București. Cea mai recentă carte a sa este Terapia prin Cioran. Forța gîndirii negative (Editura Trei, 2014).

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.