Afaceri riscante cu fondurile de pensii

Carmen M. REINHART, Christoph TREBESCH
12 martie 2019
Afaceri riscante cu fondurile de pensii jpeg

Numeroasele probleme ridicate de o populație îmbătrînită nu sînt nici noi, nici neobișnuite. Populațiile Italiei și Japoniei sînt în declin de ceva vreme, iar în SUA, datoriile mari și neconsolidate ale mai multor guverne statale către fondurile de pensii sînt o problemă cronică.

Chiar dacă, în majoritatea economiilor dezvoltate, ratele mici ale dobînzilor au menținut costurile de credit ale guvernelor la un nivel scăzut, ele au creat probleme semnificative pentru administrarea activelor fondurilor de pensii. În termeni reali (ajustați la rata inflației), veniturile din obligațiuni suverane japoneze, germane sau din alte țări europene au fost, o perioadă de timp, negative. Pe termen scurt, ratele dobînzii pentru bonurile de tezaur americane au crescut, după ce Rezerva Federală SUA (The Fed) a declanșat politica de stimulare post-criză (și s-ar putea chiar să mai crească după actuala pauză a Fed), dar rata dobînzii pe termen lung se menține, în SUA, joasă – la scară istorică.

Cele două decenii de după al Doilea Război Mondial au fost și ele caracterizate de o valoare scăzută a veniturilor reale din obligațiuni guvernamentale, atît în SUA, cît și în alte părți ale lumii. Doar că acea perioadă se putea mîndri cu o populație în creștere și cu mult mai tînără ca aceea din ziua de azi. În plus, gospodăriile aveau un nivel de îndatorare minimal, la standardele de azi, iar solvabilitatea planurilor de pensii nu reprezenta încă o problemă.

În orice caz, indiferent dacă veniturile economiilor dezvoltate cresc, scad sau se mențin la același nivel, e puțin probabil ca principalele tendințe demografice să se schimbe în următorii ani. Altfel spus, cheltuielile pentru pensii vor continua să crească. De la înființarea sistemului de asigurări sociale al SUA în 1935, speranța de viață a americanilor a crescut cu aproape 17 ani, în vreme ce vîrsta de pensionare a crescut cu mai puțin de doi ani. În 1946, volumul fondurilor de pensii echivala cu 29% din PIB-ul SUA; de atunci, el aproape s-a cvadruplat.

grafic1 jpg jpeg

Nevoia de a obține venituri mai ridicate a devenit, de aceea, o prioritate tot mai mare, chiar și pentru planurile de pensii integral finanțate. Iar cînd e vorba de datorii neconsolidate (care reprezintă activele pe care fondurile de pensii vor trebui să le achiziționeze în viitor, pentru a-și putea îndeplini obligațiile), amploarea acestor măsuri crește o dată în plus.

Nevoia de a mări cîștigurile a determinat, în ultimii ani, planurile de pensii ale SUA (mai puțin cele ale guvernului federal) să se orienteze spre piețele de acțiuni. Această tendință s-a putut constata și la alți investitori, inclusiv la unele dintre cele mai mari fonduri suverane de stat din lume. Dar cercetarea noastră recentă, alături de Josefin Meyer, a revelat o altă categorie de active, capabilă să ofere, pe termen lung, cîștiguri reale superioare titlurilor de stat „fără riscuri“ ale SUA.

În studiul pe care l-am făcut ne concentrăm pe obligațiuni suverane externe și întocmim o nouă bază de date, cu 220.000 de prețuri lunare ale obligațiunilor guvernamentale în valută, acoperind 91 de țări, negociate la Londra și la New York, între anii 1815 și 2016. Concluzia noastră principală este că, la fel ca și în cazul piețelor de acțiuni, cîștigurile provenite din obligațiuni suverane externe au fost suficient de mari pentru a compensa riscul investitorilor.

Cîștigurile reale ex post (retrospective) din obligațiuni suverane externe însumează în medie 7% pe an, pe parcursul a două secole, chiar și în cazuri de faliment, de războaie majore și de crize globale. Un investitor care a intrat pe această piață – oricînd, în acest interval de timp – a încasat un profit anual mediu cu cca. 4% mai mare decît obligațiunile guvernamentale ale SUA sau ale Marii Britanii, ceea ce e comparabil cu venitul din acțiuni și superior celui din obligațiuni corporative.

grafic2 jpg jpeg

Beneficiile observate sînt greu de reconciliat cu gradul de risc de credit ale acestei piețe, măsurat din prisma frecvenței istorice a falimentelor și redresărilor. Pornind de la arhiva noastră cu peste 300 de restructurări ale datoriilor suverane, începînd din 1815, arătăm cum cazurile de refuz total de plată a datoriilor suverane sînt relativ rare și, adesea, asociate cu revoluții majore (Rusia, la începutul secolului al XX-lea, regimul maoist din China, Cuba și țările europene care au ajuns sub control sovietic după al Doilea Război Mondial). Dacă observăm întreaga gamă de active pe parcursul a două secole, pierderea tipică suferită de investitori în timpul unor crize ale datoriilor este de sub 50% – o pierdere mai mică decît estimările Moody pentru corporațiile americane din ultimul secol.

Principalul motor al beneficiilor reale ex post crescute este cuponul relativ ridicat de dobîndă oferit de obligațiunile suverane. În spatele acestei evoluții a beneficiului se află faptul că economiile dezvoltate și în curs de dezvoltare reprezintă, în momentul de față, aproximativ două treimi din PIB-ul global – față de o treime, cu 50 de ani în urmă, cînd diversificarea portofoliului era o chestiune aproape exclusiv de piață internă. Un portofoliu de titluri suverane dintr-o piață emergentă e cu atît mai atrăgător cu cît beneficiile sale nu sînt strîns corelate cu cîștigurile din acțiuni. Mai mult, există dovezi potrivit cărora drepturile și puterea coercitivă a creditorilor, pe piețele de datorii suverane externe, au sporit în urma unor recente decizii judecătorești din SUA.

Aceste descoperiri nu se vor un îndemn de asumare, fără discernămînt, a unor riscuri. E posibil să ne confruntăm cu un nou val de falimente suverane, iar obligațiunile suverane pot deveni extrem de nelichide în condiții de criză. Cu toate acestea, rezultatele noastre pun în lumină cîștigurile pe termen lung provenite din diversificarea investițiilor în categorii de active aflate în creștere, dar relativ puțin studiate. Iar pentru pensii, riscurile investițiilor în active care oferă, pe termen lung, cîștiguri reale negative sau foarte scăzute sînt cu atît mai serioase cu cît, în timp, deficitele se cumulează. 

Carmen M. Reinhart predă Sistemul financiar internațional la Kennedy School of Government, Universitatea Harvard.

Christoph Trebesch este profesor de Macroeconomie la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel. 

© Project Syndicate, 2019

www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEȘU

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.