Omul „schimonosit“

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
Frica lui Putin jpeg

Văzînd și eu, ca atîta lume, la televizor (din fericire, numai acolo) violențele de la Paris din ultimele sîmbete, iscate de protestele așa-numitelor „veste galbene“, nu m-am putut împiedica să ridic uimit din umeri cînd am aflat că totul a plecat de la creșterea prețului benzinei. Oricît de neplăcută ar putea să fie această creștere a prețului și, în general, a costului vieții (acuzat de protestatarii francezi), ar fi o copilărie să explicăm prin asemenea frustrări veritabilele lupte de stradă între sute sau mii de vandali și forțele de ordine. Dar ceea ce m-a frapat a fost altceva – prezent nu numai în cazul acestor violențe: am notat nu numai luptele dintre „anarhiști“, „extremiști“ (casseurs), ci și vandalismele „gratuite“ și „culturale“, pentru a spune astfel: arderea unor mașini, devastarea unor magazine elegante de pe Champs-Élysées și, bineînțeles vandalizarea Arcului de Triumf și a mormîntului soldatului necunoscut. Dacă e cineva de vină pentru scumpirea vieții și dificultățile economice, în nici un caz nu poate fi Arcul de Triumf. Atunci despre ce este vorba? Se va spune că agresivitatea e îndreptată împotriva unor simboluri de stat (un stat considerat opresiv). Dar și asta mi se pare insuficient. Vandalizarea străzii, în general, a monumentelor, a magazinelor sau a mașinilor individuale ține, în mod mai profund, de o agresivitate împotriva ordinii în general și, aș zice, a civilizației. Altfel nu s-ar putea explica dezlănțuirea aparent fără rost și finalitate a violenței. Un singur detaliu, semnificativ, mi se pare: cei care se plîng de scumpirea benzinei o risipesc totuși pentru a da foc unor mașini. Un ingredient esențial al civilizației noastre este folosit împotriva lui însuși, într un fel de act sinucigaș al civilizației.

Ajungînd aici, n-a putut să nu-mi revină în memorie unul dintre cel mai valoroase eseuri, după părerea mea, ale lui Sigmund Freud, tradus la noi de obicei prin „Disconfort în cultură“ (Das Unbehagen in der Kultur, 1930). Puține au fost, cred, de-a lungul istoriei analizele „naturii omenești“ mai dure, mai lipsite de iluzii și, aș zice, mai pesimiste decît aceasta. Poate doar Hobbes, cu al său „homo homini lupus“ (citat, de altfel, în „Disconfort în cultură“) și Augustin, cu teoria „păcatului originar“, să-i stea alături. Ideea lui Freud (prezentă desigur și în alte eseuri tîrzii) este că, deși cultura în sens larg este creația prețioasă și indispensabilă a omului, ea îi este totodată și marele inamic, deoarece îi pune limite, îi frînează libera desfășurare a unei violențe originare, instalate în sinele său cel mai adînc: „Este imposibil să trecem cu vederea în ce măsură cultura este construită pe renunțarea pulsională, cît de mult este condiționată de insatisfacția… unor pulsiuni puternice… Știm deja că această (renunțare culturală) este originea ostilității împotriva căreia toate culturile au de luptat.“ Există, spune ­Freud, în noi o pulsiune agresivă originară, tinzînd spre distrugere și moarte, pe care, parțial, cealaltă pulsiune, Eros-ul, prin intermediul culturii, o ține nu prea ușor sub control. „Acestui program al culturii i se opune pulsiunea agresivă naturală a omului, dușmănia unuia față de celălalt și a tuturor împotriva unuia singur.“

Desigur, pentru a se dezlănțui, pulsiunea agresivă și ireductibilă a morții (crede Freud) are nevoie de ocazii favorabile: ele n-au lipsit din istorie și mai ales din istoria modernă. Un război, o revoluție, o dezordine socială sînt foarte potrivite drept pretexte și ele descoperă repede simboluri ale violenței originare. De ce n-ar fi și scumpirea benzinei, la un moment dat, un astfel de pretext, dar și simbol al civilizației moderne? „Anarhistul“ se folosește de orice pretext pentru a-și „da drumul“: el caută să distrugă, fie și simbolic, prin mîzgălire, deriziune, blasfemie etc. simboluri culturale puternice, deoarece simte că are ocazia să se răzbune pe cultura ca atare pentru îngrădirile pe care le suportă ca civilizat. Și, atenție, acest „vandal“ e om ca și noi, ba chiar e om și în mijlocul violenței sale. Animalele – observă și Freud – nu au această sfîșiere interioară, care le obligă să se revolte împotriva lor înseși. Lecția lui Freud (ca și a altor mari pesimiști filozofici) nu este că umanitatea noastră – adică cultura cu morala, religia, arta, știința, frumosul, dreptul – este uneori copleșită de forțe bestiale, animalice, străine ei, ci că agresivitatea și violența pulsiunilor respective sînt la fel de umane ca și opusele lor. Așa-zisa „dezumanizare“, „schimonosirea“ trăsăturilor nobile ale omului sînt acte la fel de omenești ca oricare altele; animalele cele mai sălbatice nu „se schimonosesc“.

De aceea insul agresiv, violent, criminal (la nivel individual sau public, dacă are puterea politică) nu-i un diavol sau o fiară cu chip de om, eventual avînd pe deasupra „vestă galbenă“, uniformă SS sau orice altceva, deși idealismului nostru i-ar plăcea să-l vadă astfel. „Schimonosirea“ lui nu-i dezumanizare, ci manifestare a unei laturi a omenescului. E un om ca noi toți și noi sîntem ca el, în miezul nostru – din păcate.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.