Oamenii sînt diferiți. De exemplu, unii, zilele astea, au ghinionul să se sufoce prin secțiile ATI, alții defilează sub ferestrele respectivelor secții, cerînd zgomotos ridicarea restricțiilor de circulație. Unii umblă pretutindeni cu mască de protecție, alții zbiară că vor libertatea de a nu purta masca. Unii sînt medici și se chinuie să-și salveze pacienții. Sînt epuizați, adesea neputincioși. Alții invocă „dictatura medicilor” și umplu Internetul cu acuzații absurde. O doctoriță din Oradea pretinde că pacienții sînt omorîți în spitale cu oxigen. Ca urmare, mulți pacienți, aflați pe punctul de a-și da literalmente sufletul în spitale, refuză tratamentul cu oxigen. Colegii ei din Colegiul Medicilor o mustră părintește și atît. Nu iau în concret apărarea medicilor insultați de dumneaei și acuzați de crimă, printr-o sancțiune. Mai multe televiziuni îi acordă respectivei timpi de interviu, în care ea își debitează inepțiile și, implicit, incită la nerespectarea prescripiilor corecte, cînd nu la răzbunare împotriva medicilor „asasini” din spitale.

Unii oameni au inventat și au pus la punct aceste vaccinuri aproape miraculoase, care pot salva omenirea. Alții, tot oameni și ei, se străduiesc cu toate mijloacele să le discrediteze. Pandemia poate fi lichidată în cîteva luni, printr-un efort general, dar marele public trebuie să coopereze. Va coopera, cînd sînt atîția induși în eroare de fake-news-uri? Unii se bazează pe știință și pe fapte, dar destul de mulți cred orbește că vaccinurile sînt ultima invenție în otrăvirea sau manipularea populației mondiale. Alții nu mai știu ce să creadă și ezită să se vaccineze, impresionați de cîte o știre de presă și incapabili să înțeleagă statistica. Dar, în timpul așteptării, unii dintre ei se infectează. Și totuși, sînt destui care continuă să nege faptul că s-au îmbolnăvit de COVID-19. Am auzit de oameni care s-au vindecat de pe patul de moarte și tot nu cred. Necazul e că, din cauza necredinței acestora, mulți alții mor sau vor muri, indiferent de ce cred sau nu cred.

Eu zic că e nevoie de atitudini ferme. Dacă iei măsuri de restricție, asigură-te că sînt respectate. Nu admite demonstrații cu mii de oameni fără mască. Pur și simplu, nu le admite. Nu înțeleg de ce autoritățile la noi sînt așa de reticente cînd e vorba despre impunerea „pașaportului verde”. Nu înțeleg de ce nu i se poate cere celui care vrea să intre într-un local sau la un concert un asemenea „pașaport”, din care să rezulte fie că s-a vaccinat, fie că a făcut boala, fie că e recent testat negativ. Discriminare? Da, pozitivă. Ca simplă măsură de precauție sanitară pentru comunitate. Cine e „necredincios COVID” n-are decît să-și consume între patru pereți sau în parc frustrarea zadarnică. Dar, dacă vrea să călătorească, să fie silit să respecte dreptul celorlalți la sănătate, altminteri să nu se urce în avion sau să doarmă la hotel, sau să stea pe plajă, chiar și în țară. Nu înțeleg de ce oamenii noștri politici au devenit atît de timizi cu iresponsabilii, cu instigatorii la nerespectarea regulilor, cu antivacciniștii. De ce nu spun clar, ca să priceapă toată lumea – răuvoitori sau doar imbecili? Ce anume? Că acești anti au devenit, după teroriști și într-un mod mult mai subtil, inamici publici ai momentului și că, la nevoie, trebuie îngrădiți. Faptul că mulți dintre ei nici nu înțeleg ce fac nu e o scuză.

Televiziunile iau foc în momentul cînd responsabili din Sănătate de la diverse niveluri greșesc. Și, sigur, unele greșeli sînt impardonabile, chiar dacă ar trebui să recunoaștem că presiunea psihică și fizică uriașă oferă unele circumstanțe atenuante. Dar tendința de a criminaliza implicit corpul medical și a se respinge cu furie orice decizie care se ia de către autorități pentru îngrădirea pandemiei este inacceptabilă. Există o campanie publică ce se abate dezechilibrat asupra oficialităților bine intenționate (chiar dacă nu întotdeauna fără gafe) săptămînile astea, nu asupra negaționiștilor COVID și a smintiților care tratează COVID cu „rețete miraculoase” și care acuză spitalele de genocid. Iar instituțiile care ar trebui să reacționeze o scaldă. Între timp, gloate instigate și organizate de AUR și de alții își urlă nestingherite „libertățile” pe străzi, în total dispreț la adresa celor care mai încearcă să-i salveze pe bolnavii cu răsuflarea aproape pierdută. Restul stăm și ne uităm la televizor.

Da, oamenii sînt diferiți.