Mythbusting

Publicat în Dilema Veche nr. 628 din 3-9 martie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Eram tentat să încep prin a spune „îmi cer scuze, am fost un român!“. Poate suna însă prea dramatic, așa că am renunțat. Totuși, despre ce este vorba?

Despre TEDx Cluj, dedicat anul acesta exercițiului de a pune la locul lor niște mituri de largă audiență. De unde și pînă unde atunci această primă pornire de a-mi cere scuze? Să fiu onest: deși auzisem, ca tot omul, de formatul TED, nu știam prea multe despre el, iar cît știam nu era de natură să mă facă un fan spontan. Pe de altă parte, am și eu prejudecățile mele față de unele rețete americane de mare succes. În plus, ca orice român care știe că sîntem țara formelor fără fond, nu așteptam mare lucru de la această preluare prea ca la țara noastră a mult mediatizatului format american. Primul mit care (mi-)a fost demolat a fost deci exact acesta: la noi e altfel, așa că nu ține chestia asta! Ei bine, „ține“! Al doilea, pe care mi-l demontasem și singur într-o anumită măsură, a fost că „tineretul de azi“ nu mai este interesat de „cunoaștere“ și că, în nici un caz, n-ar fi dispus să mai și plătească pentru așa ceva. Ei bine, 800 de tineri au plătit 50 de euro ca să participe la TEDx – și dacă ar fi existat în Cluj o sală convenabilă de 2000 de locuri, ea ar fi fost plină ochi.

Nu știu cum au fost celelalte ediții, nu știu cum arată versiunea bucureșteană, dar evenimentul la care am participat la Cluj a fost un spectacol neo-iluminist impecabil. Să iau fiecare cuvînt în parte și să‑l justific.

Spectacol. Formatul o cere. Prezentările de fix 10 minute (un ecran pe care se scurgeau secundele ne-a terorizat pe toți vorbitorii) au fost alternate cu proiecții ale unor prezentări din cadrul TED american, precum și cu o transmisie prin Skype din Antarctica a lui Cristian Coman, iar acestea au fost alternate, la rîndul lor, cu performance-uri de cea mai bună calitate. Totul orchestrat de un prezentator, ca la orice spectacol de gală care se respectă.

Impecabil. Pentru că organizarea a fost impecabilă, de la mixul interdisciplinar și transgenerațional de vorbitori, la catering-ul asigurat tuturor participanților. În plus, totul desfășurîndu-se la secundă (și zău că nu exagerez!), conform programului. După prima pauză, am întîrziat un minut la cafea. Cînd am dat să intru în sală, o domnișoară m-a atenționat politicos că spectacolul începuse. Așa că m-am retras, rușinat, în barul sălii de spectacol și am urmărit de acolo pe ecranele montate special pentru acest eveniment.

Neo-iluminist. Nu găsesc alt termen, așa că l-am inventat pe acesta. Nu se aplică, evident, doar TED, cu sau fără „x“, dar ­TEDx Cluj poate intra cu capul sus în această categorie. Mi-a evocat, după primele cîteva prezentări, imaginea de pe vechiul Larousse al bunicului meu, cu acea doamnă care suflă într-o păpădie și este înconjurată de sloganul faimos je sème à tous les vents. Evident, trebuie să existe un „neo“ în preluarea în secolul XXI atît a imaginii, cît și a „logo“-ului, dar mesajul rămîne, în esența sa, același: educarea spiritului critic prin răspîndirea în mase a cunoștințelor și a interpretării lor sub semnul rațiunii. Pentru aceasta, specialiști încărcați de recunoaștere internațională (uneori la doar 30-35 de ani...) au coborît din turnul de fildeș al limbajului lor de specialitate și s-au dovedit a fi niște fermecători storytellers. Adică, mai pe românește, au știut să traducă pe înțelesul tuturor, fermecîndu-i totodată, cele mai ezoterice cunoștințe ale breslei fiecăruia. Ceea ce a spulberat (măcar punctual...) mitul intraductibilității, precum și realitatea lipsei de comunicare dintre specialiști și publicul larg din România.

Să detaliez acum.

Mediul informațional în care trăim este generator și amplificator de „mituri“. Avem acces la indefinit mai multe informații decît bunicii noștri și, pe baza lor, ne putem forma propriile opinii. Cu sprijinul cobranșaților de pe Internet și cu cel al media generaliste, aceste opinii devin ușor convingeri, imagini despre lume, evidențe dovedite științific de cercetătorii de la Universitatea X sau Y. Dacă baza de informații a crescut astfel uriaș, capacitatea de interpretare a lor nu a păstrat pasul, transformîndu-i chiar și pe mulți oameni educați în analfabeți funcționali: aparent paradoxal, în această privință, iletrismul a crescut proporțional cu informația. Decalajul dintre cele două a început să fie acoperit și „rezolvat“ prin mituri științifice la îndemîna tuturor.

La TEDx au fost discutate și „demolate“ multe dintre ele, de la unele care ne afectează viața de zi cu zi, precum „vaccinul ucide“, la altele – care privesc însăși viața noastră pe pămînt, precum convingerea că „vedem cu toții aceeași realitate“. Unele sînt cu dus și întors. Schimbarea climaterică, de pildă, este abordată la nivelul opiniilor prin mituri opuse: apocalipsă sau gogoriță. Unde este realitatea? Mai delicat este mitul organismelor modificate genetic. Bau-bau? – s-a întrebat, retoric, vorbitorul. Nu, căci de la bananele visurilor din comunism la cățeii ce ne-au devenit parteneri domestici, toate sînt organisme modificate genetic prin selecție naturală sau umană. Nici selecția de laborator care produce organisme modificate genetic pentru a asigura alimentația unei populații mondiale în creștere exponențială nu sînt, în sine, nocive. Dar, ca și în cazul energiei nucleare, depinde cum le folosești. Iar în spatele folosirii OMG-urilor se ascund multe nereguli...

Abordarea critică a noilor mituri științifice este o datorie de tip iluminist. Cu o condiție: să rămînă critică pînă la capăt. Căci, de multe ori, demolarea unui mit poate să ascundă alt mit viral și mai păcătos. Pe de altă parte, există mituri care nu sînt – și poate nici nu ar trebui să fie – de domeniul științei. Mitul iubirii veșnice, de pildă, nu este un astfel de „mit“. Știm că, în realitate, nu prea se adeverește, ceea ce nu împiedică însă iubirea să existe și să se viseze veșnică. Și e bine să rămînă așa, chiar dacă științific o putem demonta prin reducere la durata medie a unei căsătorii sau la un joc complicat de neuromediatori etc. În ultimă instanță, și faptul că viața are un rost poate fi considerat un mit, iar despre existența lui Dumnezeu s-a spus de mult că ar fi ceva de genul acesta. Dar nu despre „mituri științifice“ este vorba aici, ci despre credințe, iar acestea e bine să rămînă ceea ce sînt. Mesajul ultim al acestei gale a spiritului critic a fost, astfel, un bemol ironic: nu credeți chiar tot ceea ce vi s-a spus în această zi!

Vintilă Mihăilescu este antropolog, pro­­fe­sor la Școala Națională de Științe Po­litice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, Bu­cu­rești, 2015.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.