Matrix şi metrics

Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Ceva s-a schimbat în mediul universitar britanic. Mulţi profesori sînt epuizaţi, stresaţi, excedaţi, suferind de insomnie, anxioşi, cuprinşi de sentimente de ruşine, agresiune, jignire, vină şi, în general, de senzaţia că sînt deplasaţi, că nu mai sînt „la locul lor“. Acest lucru poate fi observat pretutindeni; o criză puternică, afectivă şi somatică, ameninţă să ne copleşească pe toţi. 

M-am recunoscut ca într-o oglindă… Nu, nu este un foileton depresiv al vreunui universitar, fie el şi dotat cu calmul englezesc, ci un recent articol cît se poate de analitic şi pozitivist în abordare, semnat de Roger Burrows. Dar este primul dintre cele pe care le-am citit care include ca o parte a analizei şi această „stare de spirit“, regimul afectiv al mediului universitar. 

Am mai vorbit de cîteva ori despre cultura auditului, de curînd am încercat să spun cîte ceva despre piaţa neoliberală a cunoaşterii pornind de la articolul unui alt britanic, dar se pare că nu am reuşit niciodată să ajung la fondul problemei. Nu voi reuşi nici de data aceasta, dar merită insistat, căci Burrows are dreptate şi aici: minunata reflexivitate, care a devenit o cerinţă inconturnabilă în

noastre, pare să fi ocolit

în care le scriem. Descrierile şi avertismentele s-au înmulţit şi în această privinţă, dar o întrebare fundamentală pare să fi fost abordată doar cu timiditate: oare ce viaţă este asta? 

Burrows porneşte din amonte, retrasînd contextul mai larg al schimbării relaţiei dintre Stat şi Piaţă. Pe urmele lui Foucault, neagă echivalarea statului neoliberal cu un sistem

-

, în care rolul statului se rezumă la asigurarea condiţiilor de funcţionare a pieţei, şi consideră că situaţia este mai degrabă inversă: un stat supus controlului pieţei. Iar în aceste condiţii, „singurul mecanism prin care statul se poate autolegitima este prin automarketizare“: statul va imita astfel piaţa. În domeniul academic, aceasta a însemnat trecerea de la un regim al „încrederii“ la unul al „responsabilităţii“ (

, adică a da socoteală) şi instaurarea unui „control numeric“. 

Burrows porneşte de la acest punct de răscruce, pe care îl plasează cam pe la începutul secolului acestuia (deşi semne prevestitoare au existat şi înainte) şi ne arată „ce se întîmplă atunci cînd atingem un punct în care încep să apară agregate metrice de o asemenea complexitate încît ne poartă dincolo de o cultură a auditului spre un proiect hegemonic diferit, în care sisteme de control cuantificat încep să aibă propria personalitate, dincolo de procedurile de auditare“. Am intrat într-o „lume în care relaţiile dintre măsură şi valoare sînt tot mai mult decise prin intermediul unei forme noi de putere, ce constă într-un cod, un software sau un algoritm; o lume în care rolul numărului şi al numerelor a ajuns să aibă prioritate politică faţă de estetic, de afectiv şi hermeneutic; şi o lume în care structura sentimentelor a fost astfel fundamental alterată“. Căci decizia politică se bazează pe aceste numere. Fără să ne dăm seama, din persoane am devenit un

sau altul, ca într-un soi de versiune senină a lagărelor totalitare în care individul era doar un număr. Lumea lui David Lodge, deşi prefigura aceste schimbări, a devenit pentru profesorii mai în vîrstă obiectul unei nostalgii deprimante:

Burrows urmăreşte acest control numeric doar în şase domenii, pe care, neştiind prea bine cum să le traduc corect, le enumăr ca atare:

(astea ştiu ce sînt…),

Dar nu particularităţile lor, nici măcar eficienţa sau lipsa lor de eficienţă contează, ci faptul că toate laolaltă alcătuiesc un sistem coerent şi ineluctabil. În acest sistem, indivizii, departamentele, facultăţile, universităţile, disciplinele şi ţările îşi au locul lor precis; curriculum, finanţarea, programul de lucru, numărul de studenţi, bugetul de timp şi, nu în ultimul rînd, credibilitatea oficială a indivizilor şi instituţiilor, toate acestea depind de codul de bare aplicat, fără a prinde chiar de veste, corpului academic. Buimac, acesta rămîne prins într-o „complicitate depresivă“ precum o muscă într-un borcan cu miere. 

„Elementele care alcătuiesc acest amestec numeric variază dramatic, desigur, dar scopul tuturor acestor calcule este destul de clar: acela de a pune împreună valoarea şi măsura; de a face comensurabile activităţi heterogene; de a pune totul în aceeaşi grilă abstractă de calcul; de a face vizibil şi controlabil efortul «imaterial» al muncii intelectuale.“

Problema nu este deci dacă ISI, misi, pisi şi alţi indici sînt utili sau absurzi, ci faptul că sistemul ca atare funcţionează imperturbabil, fără ca măcar să ne dăm seama că funcţionează – şi, cu atît mai puţin, cum funcţionează. Nici măcar cei care au trudit la naşterea sa, uneori cu un soi de naivă bună-credinţă, nu mai realizează ce se întîmplă, pentru bunul motiv că nu şi-au pus vreodată asemenea întrebări. „Agregatele metrice s-au autonomizat“; „indicele a fost reificat, a căpătat o viaţă a sa proprie.“ 

Acesta pare a fi fondul problemei. Din acest punct de vedere, filmele SF cu revolta roboţilor sînt naive, proiectînd în

, în entităţi vizibile, şi astfel destructibile, capcana minţii noastre. De fapt,

ca să spun aşa. Roboţii sînt

: nu o

care ne domină din afară, ci un sistem

care ne bîntuie din interior.

este

Vestea nu pare să fi ajuns încă în România. Şi nici situaţia nu este chiar atît de dramatică: în ţara formelor fără fond, nici nu prea avea cum să fie. Am preluat o bună parte dintre elementele acestor agregate numerice, le-am tot ajustat de la un ministru la altul şi le-am lăsat pe mîna unor funcţionari care să ştie măcar tabla înmulţirii: puterea numerică este mai mult absurdă decît oligarhică. În schimb, într-o societate polarizată cum e societatea românească actuală,

au dat naştere unei lupte interne inedite, între

, promotori ai alinierii la „ţările civilizate“, adică la acest

avansat, şi

, refractari în numele unui „specific naţional“ care nu se potriveşte cu acest sistem „străin“. Nici unii, nici alţii nu îşi dau osteneala să reflecteze asupra puterii metrice, ci doar la faptul că acest sistem îi avantajează personal sau nu. Restul corpului academic e prins în borcanul cu miere al „complicităţii depresive“…  

Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului,

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.