Lista culturală scurtă

Publicat în Dilema Veche nr. 114 din 30 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cotidianul - ziarul meu preferat - are o pagină culturală mai inteligent construită decît în alte ziare pentru că nu se mulţumeşte să consemneze evenimentele, ci încearcă să şi propună subiecte, să "creeze o actualitate", să adune la un loc idei şi opinii, care circulă brambura prin lume, pentru a construi din ele o posibilă ocazie de reflecţie. Asta face şi în ediţia de marţi, 28 martie, publicînd o anchetă cu titlul "Avem paşapoarte cam expirate pentru circulaţia europeană". Trec peste detaliul că expresia "cam expirate" e... cam greşită şi ajung la substanţa anchetei, pornită de la două citate, unul din Peter Greenaway ("Românii nu au dat nimic culturii europene") şi unul din Ioan Petru Culianu ("Cultura română de azi nu e decît o speranţă. Privită fără speranţă, se reduce la nimic"). În afară de "negativism", între cele două opinii nu e nici o legătură: Greenaway a spus-o în 2005, Culianu a scris-o în 1982, Greenaway e complet exterior culturii române, Culianu se pronunţă din interior, Greenaway a zis-o "şi gata", Culianu se spijină pe o întreagă argumentaţie. Să "cuplezi" două citate străine unul de celălalt, pentru a scoate din ele un subiect de pagină culturală, poate părea superficial, desigur; dar un ziar nu e tratat academic, aşa încît, ca "tehnologie" jurnalistică, procedeul mi se pare acceptabil, tocmai pentru că are şansa de a crea o dezbatere sau măcar de a măsura "mersul părerilor" pe tema dată. Ceea ce se şi întîmplă în cazul de faţă: o seamă de intelectuali (scriitori, artişti, preşedinţi ai uniunilor de creaţie etc.) se pronunţă asupra celor două puncte de vedere. "Tipologia" şi recuzita răspunsurilor mă determină să mă amestec în vorbă şi să răspund şi eu, neîntrebat. Unii îl ţintuiesc pe Peter Greenaway: "e ignorant şi snob"; or, în contextul în care a spus ce a spus, regizorul voia să sublinieze tocmai slaba cunoaştere a culturii române în Europa, invizibilitatea ei în lume. Alţii evocă talentul nostru de a "ne-o da la gioale": ajunşi în lume, artiştii români se critică unii pe alţii, în loc să se susţină. Marina Constantinescu consideră, pe bună dreptate, că "ar trebui să depăşim zona lamentaţiilor". Într-un fel sau altul, mulţi dintre cei intervievaţi pendulează, nuanţat, între acceptarea (măcar parţială) a ideii că sîntem prea puţin prezenţi în lume şi explicarea cauzelor care ne-au adus în această situaţie. Dar mulţi - aproape toţi - ajung foarte repede la "reacţia standard", practicată de mai tot românul imparţial, simţind nevoia să răspundă cu un "ba da!" ferm la constatarea lui Greenaway că n-am dat nimic Europei. Şi urmează, evident, "lista scurtă" care se scoate din buzunar la asemenea ocazii: de la Cantemir şi Nicolaus Olahus, la Tristan Tzara, Enescu, Eliade, Cioran, Ionesco şi ceilalţi. (Unii, ce-i drept, "lungesc" lista pînă în zilele noastre, adăugîndu-i pe Radu Lupu, Angela Gheorghiu, Vladimir Tismăneanu şi alţi cîţiva.) Probabil că acest stereotip este atît de adînc fixat în conştiinţa noastră identitară încît a devenit un reflex: resimţim aceste "nume mari" ca pe nişte taţi protectori, asemenea copiilor care se ameninţă cu "îl chem pe tata să te bată". Poate că psihanaliza ar avea de spus ceva pe această temă; deocamdată, doar Pavel Şuşară pune accentul unde trebuie: "marile nume" pe care le tot cităm întru lauda de sine a naţiei sînt de fapt artişti, cărturari, scriitori de origine română, care au funcţionat în alte spaţii şi contexte culturale. Iar performanţele lor ţin mai cu seamă de valori şi eforturi individuale, nu de vreo politică susţinută a mediilor culturale sau a instituţiilor româneşti. (Radu Afrim: "Am dat cîţiva oameni culturii europene şi nu i-am dat oricum, ci cu picioare în fund".) Mi se pare că trăim în continuare în miezul unei viziuni cam vechi şi cam romantice despre "prezenţa culturii româneşti în lume" dacă primul gînd care ne vine în minte este să recurgem la "principiul listei". Căci nu despre recensămîntul numelor mari era vorba, ci despre cultura română ca "ansamblu", ca "sistem", în dialogul cultural internaţional. Iar aici ne manifestăm printr-o uriaşă absenţă tocmai din cauza precarităţii instituţionale şi a incoerenţei politicilor pe termen lung. Nu-mi amintesc decît vreo două-trei iniţiative mai acătării de a promova cultura română în Europa, în rest reprezentanţele noastre culturale în străinătate au funcţionat, cu mici excepţii, ca simple locuri de sinecură pentru unii şi alţii, care au "bifat", modest, mici "acţiuni culturale". (Iar excepţiile s-au bazat pe principiul "omul sfinţeşte locul".) Dar ideea lui Titulescu "daţi-mi politica internă şi vă voi da politica externă" e valabilă şi aici: în ţară, nu cred că există mai mult de trei-patru instituţii culturale sau academice, apărute după 1989, care funcţionează după standarde europene, şi toate au apărut prin iniţiative private, nici una nu e a Statului. Asta în timp ce lumea intelectuală s-a agitat, an de an, în aşteptarea Sfintei Subvenţii de la Minister... Sîntem, în materie de conştiinţă identitară, cu un secol în urmă: tindem să ne mîndrim cu cele cîteva genii pe care "le-a dat pămîntul patriei" şi să furnizăm oricui ne ascultă aceeaşi "listă scurtă" de nume mari. Nu prea participăm la dezbaterile lumii contemporane şi avem, în continuare, o privire superficială şi dispreţuitoare asupra ideii de instituţie culturală. Iar dacă vreun străin nu l-a citit pe Cantemir, îl facem de ignorant...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.