Istorioare cu tîlc despre reforma educației

Publicat în Dilema Veche nr. 312 din 4-10 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● În universităţile italiene, lectorii de limbi străine fac cursuri şi seminarii, dau examene, le oferă studenţilor consultaţii. Adică acelaşi tip de activităţi ca orice cadru didactic. Dar meseria de lector de limbi străine nu are, conform legislaţiei italiene, statut didactic. Lectorii sînt asimilaţi personalului tehnic şi administrativ (precum laboranţii sau cei care au grijă de aparatura electronică). Şi plătiţi în consecinţă, pe bază de contract pe o perioadă determinată (cu aproximativ 900 de euro pe lună, fără sporuri de vechime şi alte drepturi pe care le are personalul didactic). Încă de acum 20 de ani, Curtea Europeană de Justiţie a dat o sentinţă care stabilea că lectorii au parte de un tratament discriminatoriu şi că statutul lor ar trebui echivalat cu acela de asistenţi universitari sau cercetători. „Dar ei nu fac cercetare“ – au spus rectorii şi reprezentanţii ministerului. „Dar ţinem cursuri“ – au replicat lectorii. Atunci, Italia a reglementat (în 1994) statutul lectorilor din şase universităţi mari, iar pentru ceilalţi a găsit o nouă denumire – „experţi lingvistici“ – promiţînd că, treptat, va rezolva situaţia pentru toţi. N-a făcut-o nici pînă azi, deşi Curtea Europeană s-a mai pronunţat de cinci ori între timp, în acelaşi sens: tratament discriminatoriu. Între promisiuni şi interpretări diferite ale deciziei Curţii, autorităţile italiene n-au făcut nimic. Singura soluţie a rămas instanţa. De curînd, Universitatea din Padova a fost condamnată să plătească 5 milioane de euro salarii restante şi alte drepturi cuvenite unui număr de 14 lectori: tribunalul a aplicat dreptul comunitar, echivalînd statutul acestora cu cel al cercetătorilor angajaţi pe perioadă nedeterminată. Precedentul a fost creat. Între timp s-au mai deschis 15 procese pe aceeaşi temă. Iar în Italia sînt 1200 de lectori de limbi străine. „Dacă Italia ar fi respectat prima hotărîre a Curţii Europene, s-ar fi terminat totul de atunci. Între timp, buboiul s-a copt şi acum vor trebui suportate consecinţele“ – a declarat Lorenzo Picotti, profesor de drept penal la Universitatea din Verona şi apărătorul lectorilor în procesul recent cîştigat.

În prezent, sistemul universitar italian trece printr-o „reformă“ care înseamnă, printre altele, reduceri de posturi şi bani mai puţini. Dacă va avea de plătit salarii restante tuturor lectorilor, va intra în colaps. Şi asta pentru că, multă vreme, autorităţile italiene au schimbat denumirea din lector în „expert“ sau „tehnician“, au „reglementat“ birocratic şi parţial, s-au pierdut în „interpretări“. Acum, judecătorii nu mai au încotro: aplică dreptul comunitar. Vestea bună este că reglementările europene triumfă. Vestea proastă e că durează mult atunci cînd statele naţionale aplică principiul „zicem ca ei şi facem ca noi“.

● Rectorii universităţilor de elită din Franţa nu sînt de acord cu politica preşedintelui Nicolas Sarkozy faţă de învăţămîntul universitar. Şeful statului francez vrea ca 30% dintre studenţii admişi în unversităţi să provină din familiile cu venituri mici şi dintre imigranţi, fără a mai fi supuşi examenelor de admitere. Rectorii universităţilor care produc elitele politice, administrative şi manageriale ale Franţei, grupaţi în Conférence des Grandes Écoles, au dat un comunicat în care îşi exprimă refuzul de a adopta măsura dorită de preşedinte, pentru că „ar afecta standardele riguroase“ ale respectivelor instituţii şi ar duce la scăderea calităţii. The Times scrie că Nicolas Sarkozy nu are la inimă Les Grandes Écoles pentru că este printre puţinii demnitari francezi care nu au absolvit ENA (Ecole Nationale d’Administration), „pepiniera mandarinilor din administraţia publică“, iar în vremea studenţiei a picat examenele şi a trebuit să se retragă de la Sciences Po (http:// www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article 6976985.ece). Dar modelul dorit de Sarkozy a fost aplicat chiar la Sciences Po, în 2001, de către Richard Descoings (actualmente consilier prezidenţial), care „a devenit un fel de erou al clasei muncitoare“ pentru că găsea, în suburbii şi în cartierele „rele“, tineri dotaţi pe care îi pregătea, îi testa şi îi primea la facultate fără să-i treacă prin examenele de admitere. Discriminare pozitivă, aşadar, pe care preşedintele vrea s-o extindă la nivel naţional, iar rectorii o consideră o idee proastă pentru că ar obliga universităţile de vîrf să renunţe la testele severe pentru admitere. Oricum – motivează rectorii şi susţinătorii lor – în universităţile mai puţin prestigioase, la care nu se plătesc taxe şi nu se dau examene de admitere, au acces studenţi din toate clasele sociale, dar rata de abandon este de 25%. După mai multe schimburi de replici, Guvernul a făcut o jumătate de pas înapoi, anunţînd că 30% nu reprezintă o obligaţie, ci o ţintă. Unele Grandes Écoles ating deja acest procent, acordînd tinerilor defavorizaţi burse şi ajutoare financiare. Altele nu ajung nici la 10%. Aşadar, intenţia de a reduce inechităţile din sistemul universitar francez (cu o lungă tradiţie a meritocraţiei, dar cu mari diferenţe între Les Grandes Écoles şi „restul“) generează polemici privind calitatea.

Şi sistemul francez, şi cel italian au în spate mari tradiţii. Cea mai veche universitate este cea din Bologna (1184), iar Sorbona (a patra) a fost fondată la puţin timp după aceea. În zilele noastre, sistemele educaţionale sînt într-o perioadă de mari transformări şi adaptări la cerinţele globalizării, ale pieţei muncii etc. Debirocratizarea învăţămîntului şi asigurarea accesului la educaţie fără a coborî standardele sînt probleme ale tuturor.

Începe şi la noi dezbaterea publică a noii legi a învăţămîntului. „Am pierdut 20 de ani“ – observa ministrul Daniel Funeriu. Pentru o ţară în care există universităţi doar de un secol şi jumătate, iar învăţămîntul obligatoriu doar de un secol, 20 de ani înseamnă enorm.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.