Ieşirea din criză

Publicat în Dilema Veche nr. 348 din 14 octombrie - 20 octombrie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

- pe uşa din dos -

Pe de o parte, ne-am pierdut umorul şi seninătatea: luăm totul prea în serios, ne ciorovăim din orice, sîntem nevricoşi. Televiziunile care pretind că „ne distrează“ nu fac decît să ne întreţină proasta dispoziţie, temerile, anxietăţile, nevricalele: „trag“ cît pot de cîte o catastrofă publică (reală sau presupusă) ori de cîte un necaz privat. Comentatorii politici cei mai cunoscuţi de la tv şi de la ziare numai politici nu sînt: ocupaţiunea lor predilectă este să-şi dea cu părerea despre o vorbă ori vreun gest al preşedintelui. Rar discută cîte unul cu adevărat vreo chestiune de politici publice, vreun fapt politic. Şi totul se face într-o atmosferă încrîncenată, cu un aer definitiv: „se duce dracului rapiţa!“. 

Pe de altă parte, ne-am pierdut seriozitatea. Duşi cu vorba şi cu privitul la televizor, trecem nepăsători sau superficiali pe lîngă o actualitate alcătuită din probleme mult mai importante decît ce-a mai spus sau n-a mai spus Traian Băsescu. De exemplu, cîteva sondaje recente arată că „starea naţiunii“ e foarte proastă, dincolo de austeritate, preţuri şi inflaţie. 80% dintre respondenţii unui sondaj (realizat de CCSB pentru Pro Democraţia) declară că direcţia în care merge ţara e „greşită“. Este una dintre întrebările „clasice“ din sondaje. Nici acum vreo zece ani, cînd „direcţia“ era cît de cît clară (spre NATO şi UE), nu lipseau opiniile cum că ar fi „greşită“, dar procentele erau mai mici. 80% însă exprimă o derută generalizată: dincolo de orice interpretare sociologică rafinată (care se face prin corelarea cu celelalte răspunsuri la întrebările din sondaj), e limpede şi la o privire cu ochiul liber că acest procentaj arată mai mult dezorientare şi teamă de viitor decît părerea clară că „direcţia e greşită“. În alt sondaj (realizat de CSOP pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului), procente destul de însemnate dintre respondenţi au declarat că era mai bine înainte de 1989 şi că doctrina comunistă a fost „o idee bună, dar greşit aplicată“. Vladimir Tismăneanu consideră acest fapt (în Evenimentul zilei din 29 septembrie) „frapant şi neliniştitor“, dar nu crede că „putem deduce, din datele acestui sondaj, că românii ar ofta de dor după minunatele vremuri comuniste“. „Anxietăţile prezentului mai degrabă decît romantizarea comunismului autohton explică opiniile favorabile epocii Ceauşescu. În situaţii de criză există întotdeauna ispita de a nu vedea libertatea drept o şansă“ – conchide Vladimir Tismăneanu. Are dreptate, dar cred că ar mai trebui adăugat ceva pentru a întregi explicaţia: faptul că „despărţirea de comunism“ s-a făcut doar pe jumătate, cu bîlbîieli şi împiedicări de tot felul. Legea lustraţiei n-a fost votată, activitatea CNSAS a fost, ani la rînd, blocată sau sabotată „subtil“, dezbaterea publică despre regimul comunist şi efectele sale s-a subţiat de tot în ultimii ani, iar consecinţele concrete ale condamnării regimului comunist de către şeful statului întîrzie să apară. Paradoxal, oamenii „nu mai ştiu“ ce şi cum era comunismul, iar criza şi instabilitatea de azi reduc memoria la cîteva simple „cîrlige“ cu rol de autoapărare: măcar atunci aveam toţi locuri de muncă şi ziua de mîine era previzibilă... În fine, tot în sondajul Pro Democraţia 50% dintre români răspund că ar vota pentru introducerea pedepsei cu moartea dacă s-ar organiza un referendum pe această temă. E ca şi cum – total nesociologic şi neştiinţific vorbind – jumătate dintre noi ar vrea să scape de cealaltă jumătate. Iar 80% cred că alegerile sînt fraudate. La toate aceste date care iau pulsul opiniei publice, se adaugă un fapt semnalat (pe bună dreptate) de Ovidiu Nahoi ca fiind foarte important: Consiliul Investitorilor Străini a prezentat un program anticriză. Acest consiliu grupează firme care produc 30% din PIB cu doar 5% din totalul angajaţilor, iar programul prezentat este nu doar „o palmă dată clasei politice“, dar şi „o provocare pentru lumea academică şi intelectuală, atît de tăcute în ultima vreme, dar care ar trebui să vină cu soluţii la criza politică şi morală“ (v. articolul lui Ovidiu Nahoi aici). 

Despre toate acestea (şi despre alte subiecte la fel de serioase) se comentează pe ici, pe colo, ca şi cum ar fi nişte subiecte de „fapt divers“. Aşa încît o să ieşim din criză, la un moment dat, „traşi de păr“. Dar pe uşa din dos.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.