Dezastrul. Sfîrșit de capitol.

Publicat în Dilema Veche nr. 350 din 28 octombrie - 3 noiembrie 2010
Franța, sora mijlocie jpeg

Se tot adună veştile proaste. Cele cu adevărat proaste – nu mai ştiu eu ce întîmplare de noapte pe vreo şosea ori vreo declaraţie a nu ştiu cărui politician la televiziunile „de ştiri“. Se tot adună veştile care ar trebui să ne dea de gîndit şi să ne facă, în sfîrşit, să ne dăm seama cam pe unde se află societatea noastră.

Diverse rapoarte internaţionale pe teme economice (despre competitivitate, despre încrederea investitorilor etc.) ne plasează, în clasamente, alături de ţări cu care nu ne face plăcere să ne comparăm. CEDO a dat o hotărîre-pilot împotriva României, din cauza aceleiaşi vechi probleme a restituirii proprietăţilor (sau despăgubirilor) şi a neaplicării unor hotărîri judecătoreşti definitive. Consiliul Investitorilor Străini a făcut un plan de măsuri economice şi l-a prezentat Guvernului (mesajul fiind „aşa nu se mai poate“). Studii internaţionale despre educaţie arată că un mare număr de elevi sau de absolvenţi din România sînt slab pregătiţi şi nu au competenţe de bază. Din cîteva sondaje recente rezultă că majoritatea elevilor români ar dori să studieze în afara ţării, că foarte mulţi tineri se gîndesc să plece la studii în străinătate şi apoi să-şi găsească de lucru acolo, că foarte mulţi adulţi ar dori să plece la muncă în alte ţări. Foarte mulţi sînt deja acolo, nu se ştie exact cîţi, dar se estimează că ar fi de ordinul milioanelor. Mai sînt, apoi, diverse estimări care ne spun de cîţi ani şi de cîţi bani avem nevoie pentru a ne aduce infrastructura (drumuri, reţele electrice şi de apă, canalizare) măcar la media Uniunii Europene. Şi multe altele din care rezultă că „stăm prost, monşer...“

În general, astfel de rapoarte, sondaje şi topuri fac la noi deliciul (şi uneori audienţa) ştirilor: ne place grozav să ne contemplăm propriul dezastru. Sîntem dependenţi de umorile negative, de cîte ori mai aflăm cîte o cifră sau un procent care arată că ne-am mai dus oleacă în jos, ne zgîim iute la televizor şi apoi comentăm îndelung – unii, cu vecinii, alţii, la ziar şi în talk-show-uri. Ne excită ideea că se cam alege praful: industria e la pămînt, agricultura nu ne poate hrăni, intelectualii s-au smintit şi au decăzut (pentru că sînt în solda lui Băsescu şi ai mogulilor), profesorii vor lefuri mari şi stau degeaba, medicii s-au cărat în Marea Britanie şi-n Germania, iar de politicieni, ce să mai vorbim – sînt toţi o apă şi-un pămînt. Numai că toate aceste rapoarte, studii, analize care ne privesc se bazează pe cifre şi argumente (iar uneori conţin şi soluţii) care ar presupune o dezbatere publică raţională, urmată de adoptarea unor măsuri şi de suflecatul mînecilor. Ceea ce nu prea se întîmplă. La noi, astfel de subiecte se tratează scurt şi senzaţional la televizor, cu laitmotivul „iar sîntem coada Europei“, şi apoi se comentează abundent, cu lamentaţii şi adjective.

Pe de altă parte, cei care vin cu argumente, soluţii, cu o perspectivă aplicată şi serioasă, sînt mai degrabă marginalizaţi, amînaţi, bătuţi prieteneşte pe umăr şi lăsaţi apoi baltă. Nu sînt puţini. Ştiu tot mai multe ONG-uri făcute de oameni tineri care sînt doldora de idei şi proiecte. Ştiu absolvenţi (cu studii „aici“ sau „afară“) care vor să aplice în România ce au învăţat, pe care „sistemul“ îi refuză, dar ei se încăpăţînează să reziste. Pînă şi mult hulita „presă“ (o generalizare total neadecvată) a început să organizeze campanii pozitive, să caute viaţa adevărată acolo unde este, să găsească oameni de succes, care au „pus ceva pe roate“, care au o idee sau o iniţiativă, care îşi iau în serios calitatea de cetăţeni şi nu aşteaptă totul de la Guvern şi de la Stat. Dar astfel de oameni şi de iniţiative se sufocă în valul majoritar de pesimism comod, în lehamitea obişnuită a comentariilor, în fatalismul mioritic.

Nu ştiu dacă s-a atins „masa critică“, nu ştiu cîţi au învăţat între timp „gîndirea pozitivă“, dar cred că plăcerea noastră de a ne contempla dezastrul nu mai are zile multe. Audienţele catastrofelor televizate şi divertismentului facil sînt în scădere, tinerii învaţă tot mai bine să-şi caute online informaţiile de care au nevoie şi – în ciuda calităţii scăzute a şcolii – învaţă să fie mai deschişi şi mai direcţi, mai preocupaţi de ce e în jurul lor. Desigur, spune sondajul, majoritatea vrea să meargă la studii în străinătate, ceea ce poate suna dezamăgitor. Vestea bună este că majoritatea vrea să înveţe.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.