Despre găini și gramatică

Publicat în Dilema Veche nr. 367 din 24 februarie - 2 martie 2011
Note, stări, zile jpeg

Cu mulţi ani în urmă, „un grup de cercetători“ interesaţi de psihologia văzului au făcut următorul experiment: au proiectat dinaintea unei comunităţi tribale, lipsită de orice contact cu civilizaţia modernă, un film poliţist. La sfîrşitul proiecţiei, privitorii au fost întrebaţi ce-au văzut. Au dat toţi acelaşi răspuns: două găini pe o pajişte. Stupefiaţi, experimentatorii au derulat filmul şi au constatat că, într-adevăr, într-o secvenţă de cîteva secunde, pe ecran apăreau două găini. Din întreaga poveste, privitorii nu reţinuseră decît singura imagine care avea oarecare legătură cu experienţa lor de viaţă şi de civilizaţie. Restul fusese fie obscur, fie neinteresant. 

Pînă la un punct, e firesc să avem asupra oricărui spectacol o privire orientată, în funcţie de nivelul nostru de cultură, de interesele noastre intelectuale, de formaţia, deprinderile şi obsesiile noastre. Vedem, în primul rînd, lucrurile la care sîntem atenţi. Am avut ocazia să refac, în alt context, experimentul pe care l-am descris mai sus, înregistrînd diferite reacţii la cele cîteva emisiuni pe care, împreună cu Gabriel Liiceanu, le-am propus televiziunii naţionale, sau la dialogul purtat săptămîna trecută cu Adam Michnik la Ateneul Român. Experimentul „ţine“: fiecare vede ceea ce vrea (sau poate) să vadă. 

După o emisiune despre prostie, un cunoscut actor bucureştean m-a oprit febril pe stradă, mi-a dat un citat din Shakespeare şi m-a rugat să pronunţ corect cuvîntul „scenă“. I se părea, dacă am înţeles bine, că zic „şcenă“, eludînd „s“-ul iniţial. Cuvîntul – mi-a explicat, doct, interlocutorul – vine din greceşte, de la „skenos“, şi trebuie ca „s“-ul să se audă distinct. Trec peste faptul că termenul grecesc e skene, nu „skenos“, dar rămîn perplex faţă de găina pe care a văzut-o omul, deşi filmul pe care îl urmărise era, mai curînd, poliţist… 

Un celebru medic din Buziaş, căruia, întrucît e diabetolog, aş putea să-i fiu pacient, vrea să mă vindece, într-o scrisoare, de agramatism. Domnia sa găseşte că ceea ce mă caracterizează este o proastă folosire a limbii române. Fac multiple „gafe“. Nu pentru că n-aş şti să vorbesc corect – concede, amabil, domnul doctor –, ci, probabil, pentru că îmi dispreţuiesc publicul. Nu înţeleg de ce era nevoie de acest inelegant proces de intenţie, nici de ce aş ţine cu tot dinadinsul să mă manifest în faţa unor spectatori pe care nu dau doi bani. Dar să trecem la găină. Dl doctor e indispus că, la un moment dat, în loc să spun „aş mai vrea să…“, zic „mai aş vrea să…“. Grav e şi că spun „conture“ în loc de „contururi“. Admit că, în exerciţiul oralităţii, oricine poate avea scăpări mai mult sau mai puţin grave. Chiar şi dl doctor poate fi prins, dacă ai ochi răi, cu mici derapaje. E şi mai supărător dacă derapajele trec şi în scris (apropo: cînd în scrisoarea dvs., dle doctor, declaraţi că nu mă credeţi capabil să fac „greşeli elementare de limbă din neştiinţă“ puneţi o virgulă inutilă între „limbă“ şi „din“. Dar merită să ne legăm de fleacuri?). Chestia cu „conture“ e mai complicată niţel. Şi mă miră că dl doctor, ardelean temeinic, nu s-a gîndit să se uite prin cărţi. În DEX ar fi găsit că termenul „contur“, pe lîngă pluralul „contururi“, îngăduie şi forma „conture“. Există, în româneşte, şi alte cuvinte cu plural dublu. De pildă, e corect şi „coperte“, şi „coperţi“. 

Ca să te blochezi în această găină, trebuie fie să nu-l poţi suferi pe „făptaş“ şi să-i cauţi, cu tot dinadinsul, nod în papură, fie să fi dezvoltat, de-a lungul vieţii, un complex de superioritate „scorţos“, pe baza căruia să-ţi placă dăscălirea celorlalţi. În rest, nu pot decît să-i fiu recunoscător dlui doctor pentru îngrijorările pe care le are cu privire la eventuala noastră prăbuşire în „plictiseală şi părăsire“. E un risc asumat. Nu ne socotim statui şi nu vrem garanţii de eternitate. Pînă acum – de bine, de rău – ne-am descurcat. Om vedea cum arată viitorul. Facem ce putem. Evident, ne pare rău că un om atît de priceput ca dl doctor, după ce se uită la cîteva ore de dezbateri despre speranţă, ură, prostie, frică şi cărţi, stă morocănos pe un jilţ academic şi ne aruncă în faţă un singur cuvînt: contururi! 

Povestea cu „contururi“ a făcut, de altfel, furori. Aflu că, pe un popular canal de televiziune, un fel de Nae Girimea lovit de euforia culturii m-a făcut praf pentru aceeaşi „eroare“. N-am voie „conture“! Păcat de laptop-ul dumnealui! Folosit fără parapon, l-ar fi convins că am voie. Dar nu vreau să stric distracţia solitară a unui  showman zglobiu în jurul găinii mele. Omul are hazul şi tristeţile lui. Atîta doar: se uită mereu la alt film. Şi rîde singur de ceea ce crede că a văzut.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.