Cultura dialogului în declin

Publicat în Dilema Veche nr. 619 din 24 decembrie 2015
Ce ştii să faci? jpeg

S e vorbește tot mai mult despre „dialog“. Soluția oricărei dispute e dialogul, nu există toleranță fără dialog, trebuie să redescoperim și să consolidăm cultura dialogului, sîntem ființe „dialogale“ etc. Inflația termenului e, prin ea însăși, semn rău. Cînd un cuvînt își intensifică prezența, el începe să semnaleze, direct sau indirect, un deficit. Dacă tema „sănătății“ devine conversație cotidiană, înseamnă că ceva nu e în regulă. Vorbim mult despre sănătate cînd sîntem sub asaltul bolii sau sub acela al unei obsesii ea însăși patologică. Așa și cu dialogul. Repetarea mecanică sau strict decorativă a termenului dovedește iminența unei crize. Cu cît „globalizarea“, „multiculturalismul“, „asumarea al­te­ri­tă­ții“ par să se impună ca un „de-la-sine-înțeles“ al postmodernității, cu atît spontaneitatea și firescul dialogului devin, în mod paradoxal, mai precare. Nu ne putem aventura, acum, în hățișul unei analize amănunțite. Dar chiar și la o privire rapidă, cîteva posibile cauze ale anemiei dialogale pe care o trăim ni se arată prompt și limpede.

1. Valoarea de comunicare a unui dialog nu e direct proporțională cu volubilitatea interlocutorilor. În epoca noastră se vorbește mult. Dacă nu în conversație nemijlocită, atunci încă mai abitir pe „rețelele de socializare“. De altfel, „a socializa“ a devenit o „ocupație“: „grămada“ umană e un nou tip de „entertainment“. Se schimbă mesaje previzibile, limbajul standardizat e în ofensivă, prescurtările, codul cîștigă teren. Cantitativ, trăim, prin Internet, într-un ocean de cuvinte, dar într-un ocean sterp, asemănător cu tăcerea. Volubilitatea unui popor de singuratici e, în realitate, non-comunicare, autism, suspensie a spiritului comunitar. Imaginea emblematică: insul confiscat de ecranul smartphone-ului, în „dialog“ cu un partener nevăzut, dînd și primind like-uri, înlocuind funcționalitatea tradițională a gurii rostitoare cu febrilitatea degetelor. Mimica, surîsul, iritarea, tonul și tot ce ține de substanța și anexele limbajului articulat sînt înlocuite prin „click“, „delete“, „send“. Pe scurt, dialogul nu e decît camuflajul unui monolog, comunicarea nu e decît aparența unei izolări suficiente sieși.

2. Dialogul e un fals dialog, ori de cîte ori e un schimb de „gata-făcut“-uri. Ideologia „toleranței“ obligatorii și precauțiile „corectitudinii politice“ transformă „comunicarea“ într-un simplu schimb de amabilități. Acordul între părți nu survine la sfîrșitul unui dialog viu, intens, combativ, ci este premisa dialogului. Nu e o achiziție, un consens cîștigat, ci un punct de pornire, o „împăcare“ sub­în­țeleasă. Cădem la învoială asupra faptului că fiecare are dreptate, că, de fapt, nici n‑are rost să mai stăm de vorbă, de vreme ce știm dinainte că pozițiile fiecăruia sînt legitime, îndreptățite, nedemolabile altfel decît prin lezarea bunelor moravuri… Dialogăm, așadar, nu pentru a avansa spre un punct de vedere, ci pentru a îndeplini un ritual.

3. Un dialog eficient, fertilizant pentru ambele părți, îmbogățitor, nu poate avea loc dacă cei care dialoghează nu știu nimic unul despre celălalt. În astfel de cazuri, comunicarea este fie o timidă încercare de informare reciprocă, un mod de a face, pur și simplu, cunoștință, fie un patinaj neproductiv la suprafața lucrurilor. De cîte ori aud cum politicienii lumii vor dialog, se străduiesc să comunice, să rezolve orice tensiuni pe cale diplomatică, mă întreb ce știu fiecare dintre ei despre cei cu care negociază și despre țara lor. Ce știu politicienii occidentali despre istoria și cultura ucraineană? Sau despre islam, sau despre Coreea? Ce știu, cu adevărat, unele despre altele, țările membre ale Uniunii Europene (în afară de ceea ce află în momente de criză sau de dispută financiară, legislativă, politică)? Dialogăm, dar dialogăm ca niște străini, comunicăm pe bază de „strict necesar“, mai atenți la ce ne spun, confidențial, serviciile decît la ce ne pot spune istoria și cultura partenerului.

C ultura dialogului e în declin. Ce e de făcut? Mai întîi, ar fi nevoie, poate, de un episod de tăcere asumată. De o pauză. Să ieșim, pentru un timp, din iureșul sporovăielii generale, pentru a regăsi interioritatea limbajului. Apoi, să recuperăm demnitatea Cuvîntului, dincolo de puzderia cuvintelor. Dar asta o să dureze. Sau n-o să se mai în­­tîm­ple niciodată. Eu, unul, nu-mi fac mari iluzii. Ca să zic așa, n-am cuvinte…

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.