Cronică de Cotroceni

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Despre

trebuie spus, în primul rînd, ceea ce

este: o carte de dezvăluiri despre alţii sau una de justificări de sine. Ea este o „cronică“, o „dare de seamă despre un fenomen important, despre care ştii cum s-a produs“ – vorba lui Al. Paleologu, citat de autoare. Pe de altă parte, cartea este un „jurnal“ în (şi prin) care autoarea îşi ordonează şi priveşte şi propria viaţă; din acest punct de vedere, este povestea unor iluzii asumate şi mai ales a unor deziluzii declarate. Nu în ultimul rînd, cartea este o „proză“, un text cu o retorică impecabilă şi un stil discret şi sigur. În sfîrşit, din punctul meu de vedere, este mai ales un „document social“, care, peste ani, va putea fi citit ca atare, chiar şi fără numele personajelor sale ilustre. 

Ce aflăm din carte? Desigur, o serie de „picanterii“: scena vizitei preşedintelui Băsescu, însoţit de Elena Udrea, la Berlusconi este memorabilă din acest punct de vedere. Apoi, se mai „risipesc din legende“, cum îşi declară şi autoarea intenţiile: retragerea lui Stolojan, de pildă, ne apare astfel mult mai firesc umană decît viclean politică, aşa cum eram cu toţii tentaţi să o considerăm. În ansamblu, anecdoticul, picant sau trist, desenează în filigran şi o constatare mult mai consistentă: rolul întîmplării în istorie, al hazardului, căci o serie de evenimente din istoria povestită de Adriana Săftoiu s-au întîmplat… din întîmplare. Iar alteori, din simplă prostie. Conspiraţiile şi strategiile viclean subtile sînt mai rare decît ne imaginăm noi, de regulă… 

Mai aflăm apoi, cu mai multe probe, un lucru general, pe care îl ştim cu toţii: rolul şi puterea complexului politico-mediatic. „Astăzi, unui politician nu i se dau şanse prea mari pentru a avansa în preferinţele publicului dacă nu «trece sticla» – constată Adriana Săftoiu. Această condiţionare a succesului public de relaţia cu camera de filmat a distorsionat realitatea politicului, a subjugat credibilitatea notorietăţii şi popularităţii, a diminuat şansele profesionalizării politicienilor. Unii politicieni pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului, mult mai bine pregătiţi, mai competenţi, mai ponderaţi în pretenţiile lor de mărire, au rămas în eşalonul doi sau trei doar pentru că media a decis la un moment dat că nu «trec sticla», nu «fac rating» – o judecată pernicioasă şi inepuizabilă în a genera erori.“ Politica este Media! – am putea spune. Ceea ce mai înseamnă şi că nu putem schimba calitatea politicii fără a o schimba şi pe aceea a mass-mediei.

Ca revers al medaliei, ni se aduce la cunoştinţă că, totuşi, există şi profesionişti în politica noastră: fără intervenţia unor echipe anonime sau a unor specialişti din umbră, o serie de decizii teribiliste ale mai-marilor zilei s-ar fi soldat cu catastrofe naţionale. Este, poate, greu de

, dar e bine de

Aflăm însă şi lucruri fundamentale pentru istoria noastră recentă. Unul dintre acestea îl constituie „adevărata poveste a anticomunismului“: „Condamnarea comunismului chiar nu o considera o prioritate. Cum pentru el (preşedintele Băsescu,

) ideile bune se măsurau în efectul lor asupra mulţimii – şi nu doar asupra unor grupuri izolate –, nu vedea un mare cîştig din acest gest.“ Creditul obţinut de preşedintele Băsescu pentru condamnarea convinsă a comunismului pare astfel să fi fost doar un calcul politic oportunist. Unul care a convins însă pe mulţi şi i-a transformat în arhangheli. După ce, cu ocazia decorării lui Mihai Şora, preşedintele Băsescu le-a prezentat unor invitaţi părerile sale în domeniu, „intelectualii, care nu purtau încă la rever eticheta de «băsişti», sînt cuceriţi de şarmul preşedintelui“ – notează Adriana Săftoiu. „Plecăm de acolo spre seară. Pe aleile Cotrocenilor, paşii noştri sînt acoperiţi de admiraţia manifestată zgomotos de grupul lor. Traian Băsescu n-a avut nevoie să citească nici Hegel, nici Heidegger, nici măcar pe Cărtărescu integral, ca să îi cucerească.“ Şi Săftoiu continuă: „Cred că, în relaţia cu intelectualii, cei care au greşit au fost aceştia, şi nu invers. Nu preşedintele a fost de vină că au primit eticheta de băsişti, ci chiar ei, printr-o admiraţie necritică. Pentru Traian Băsescu, relaţia cu elitele a apărut mai degrabă dintr-o necesitate impusă de evenimente, şi nu dintr-o nevoie personală. Pînă în final, cred mai degrabă că evoluţia relaţiei cu aceştia nu a făcut decît să îi confirme opinia: simpatici, dar ineficienţi.“ Motiv de tristă deziluzie: „Pentru mine, lipsa tonului critic din partea grupului de intelectuali, odată împrieteniţi cu preşedintele, consimţămîntul nenuanţat faţă de tot ce spunea sau făcea, admiraţia manifestată aprioric au fost marea dezamăgire.“ 

Desigur, pe lîngă autoare, preşedintele Băsescu este personajul central. Dar dincolo de ce face şi zice acesta, de curaj şi impertinenţă, transpare un model de reuşită pe care l-a întrupat Băsescu şi pe care o societate întreagă l-a preluat

Cîteva replici recurente ale preşedintelui schiţează acest portret: „Nu îl puteţi refuza pe preşedintele ţării!“; „Nu mă băgaţi pe mine în borcan!“; „Nu vreau să mă schimb!“; „Dacă tot stai în dreapta mea (Boc), votează cum trebuie“; „Nici unul dintre cei care mi-au spus «Traiane» nu va rămîne alături de mine!“ etc. De asemenea, cele mai frecvente cuvinte folosite de Săftoiu cînd vorbeşte despre Băsescu sînt „orgoliu, conflict, autoritarism, încredere (doar) în sine, nevoia de a se da mare…“ Să recunoaştem, este ceea ce au ajuns să-şi dorească, măcar în taină, mai toţi românii: am devenit, în mare parte, o societate de Băseşti fără navă. 

Mai în glumă, mai în serios, înainte de lansarea cărţii, doamna Săftoiu mi-a spus că m-a invitat să particip „ca să ne spuneţi de ce nu ne iese nouă chestia asta cu politica“. Mai în serios, mai în glumă, pot să-i răspund acum cu o explicaţie pe care o cunoaşte mult mai bine decît mine: pentru că politica este un joc de echipă, indiferent dacă pierzi sau cîştigi, în timp ce la noi aceasta a devenit şi s-a încetăţenit ca luptă de ego-uri. Or, în politică, de unul singur, pierzi şi atunci cînd cîştigi – şi pierd şi toţi cei care au pariat pe tine. Atenţie deci pe cine şi mai ales de ce pariaţi! – ne avertizează, de fapt,

Nu este nici scuză, nici acuză, ci o constatare în cunoştinţă de cauză.  

Fascinaţia diferenţei. Anii de ucenicie ai unui antropolog,

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.