Copiii căpşunarilor

Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Sîntem inundaţi de două tipuri de mesaje în legătură cu aderarea la UE. Cel dintîi tip este emoţional, construit pe aşteptarea datei de 1 ianuarie 2007, propagînd cînd speranţe, cînd dezabuzări. Orice frază a vreunui oficial român sau european, a vreunui analist mai mult sau mai puţin competent, e preluată imediat în morişca presei şi livrată ţintit, drept către sufleţelul nostru obosit de-atîta tranziţie: "o să vă integraţi cînd veţi îndeplini condiţiile", ne-au transmis unii parlamentari creştin-democraţi germani şi ne-am pleoştit. "Vă vrem în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi nu există motive de îngrijorare privind aderarea României la această dată", a spus lordul Alf Dubs, europarlamentar, şi ne-a revenit inima la loc. Acest dus-întors emoţional se va ostoi numai cînd vom avea aderarea "în mînă". Pînă atunci, presa cea de toate zilele va trăi din alternarea dusului cu întorsul, tot rupînd la petale: aderăm, nu aderăm, ne primeşte, nu ne primeşte, cu clauză, fără clauză... Al doilea tip se vrea mai exact, poartă de colo-colo cifre şi procente, mizează pe cuvinte ca "estimare", "scenariu", "analiză", "studiu", pare să ne livreze concretul măsurat fără greş. Mai ieri, un ziar socotea că, la ritmul actual de "avansare" a autostrăzilor pe pămînt carpatin, la Borş vor ajunge - bucuroşi că au terminat autostrada începută pe vremea lui Adrian Năstase - stră-strănepoţii harnicilor constructori de azi (şi stră-strănepoţii firmei Bechtel, dacă îi va avea). Alte cifre spun că mai avem nevoie de 30 de ani ca să ajungem la media nivelului de trai din UE. De la o vreme, cifrele trec Dunărea: bulgarii (evident!) au salariul minim cu doi euro mai mare ca noi, inflaţia lor e mai mică decît a noastră, ei au adoptat cu n norme europene mai mult decît noi etc. Alte "studii", "analize", "estimări" ne anunţă cît la sută din industria laptelui va da faliment, cîte fabrici de mezeluri vor fi închise, în cîţi ani şi pe cîte miliarde de euro vom rezolva problemele de mediu ş.a.m.d. De fapt, etalarea procentelor şi a termenilor "tehnici" e doar o capcană. În cele mai multe cazuri, întreaga paradă de cifre are drept efect tot zgîndărirea vreunei emoţii. Sub aparenţa lor "rece", de concluzii bazate pe calcule, se ascunde un sîmbure de sentiment care produce fatalism neaoş: ce să ne mai batem capul, oricum nu vom ajunge "ca ei", uite, se poate demonstra cu cifre... Ambele tipuri de mesaje, aşadar, în ciuda substanţei lor diferite, ajung să creeze, pînă la urmă, stări de spirit mai curînd negative. Pe măsură ce se apropie data prezumtivei aderări, în loc de mobilizare fermă, avem parte mai curînd de o accentuare a melancoliei: ne creşte nodul din gît, ni se tot pare că o să "ratăm de puţin", sîntem la un pas de-a decreta că "UE are ceva cu noi", ne deprimă creştin-democraţii germani că au obiecţii şi britanicii că nu ne ridică vizele, şi, în culmea tristeţii, tragem concluzia că, şi dacă vom adera, oricum nu se va schimba mare lucru... Sigur că nu se vor schimba rapid nici performanţele economice, nici nivelul de trai. Dar e la fel de sigur că schimbările au şi început şi ele se petrec mai ales sub presiunile de tot felul ale Europei. Reformele politice şi economice ale tranziţiei s-au făcut pentru că ne-a cerut UE, nu pentru că am ţinut morţiş noi, românii. Iar acum, tot UE produce un alt fel de schimbări, chiar în fibra socială: "căpşunarii" pleacă din ţară pentru munci necalificate şi se întorc pe post de surogat al clasei de mijloc - oameni "cu casă şi maşină", care au deprins, prin experienţă directă, mici taine ale capitalismului şi vin să le aplice deschizîndu-şi un mic atelier, o pensiune ori o spălătorie auto. Pe ei nu-i poţi "aburi" despre UE, au văzut-o cu ochii lor. Iar distanţa dintre "noi" şi "ei" o cunosc foarte bine, au parcurs-o. În satele lor, sînt nişte "agenţi ai integrării" mai eficienţi decît orice campanie. Ca oameni "păţiţi" ce se află, ei pot fi o sursă de "euro-luciditate", dacă nu chiar de euro-optimism; şi, în orice caz, sînt credibili în ochii celorlalţi membri ai comunităţii tocmai datorită experienţei directe. Dar abia copiii lor au şansa de a deveni cu adevărat "clasa de mijloc". Or, tocmai aici e problema. Integrarea noastră în Europa va avea loc, de fapt, după data aderării: va fi un proces lung, de care vor beneficia (şi pe care îl vor duce la capăt) cei care acum sînt la şcoală sau la facultate. Pentru ei, Occidentul este, într-un fel, mai accesibil: produsele culturii de masă - filme, muzici, mode etc. - au creat o anume familiaritate trans-naţională a adolescenţilor, toţi par să semene între ei pînă la un anumit punct, măcar în ceea ce sociologii numesc "stiluri de viaţă". Diferenţa dintre ei - dincolo de culoarea blugilor şi a tricourilor - va rezulta din ce au învăţat, din ce ştiu şi "ce ştiu să facă". În fiecare an, cînd începe şcoala, în spaţiul public se vorbeşte, timp de cîteva zile, despre cîte şcoli nu s-au zugrăvit, cîte stau să cadă, cîte n-au apă curentă etc. Apoi subiectul e "uitat" şi toată lumea revine la jocul petalelor: ne primeşte, nu ne primeşte, aderăm, nu aderăm... Cu şcoli de secol XIX şi cu mii de profesori care pleacă din învăţămînt spre meserii mai bine plătite (inclusiv la cules de căpşuni), data aderării devine un simplu detaliu. Dar dacă degradarea sistemului de învăţămînt continuă, probabil că vom avea o a doua generaţie de căpşunari: elevii de azi nu vor apuca, nici ei, să devină "clasă de mijloc".

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.