Zombificarea

Publicat în Dilema Veche nr. 748 din 21-27 iunie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Am urmărit luni seară strădania exasperat-disperată a partidelor de opoziție care încercau să oprească mașinăria de vot a coaliției de guvernare de la adoptarea pe repede înainte a modificărilor la Codul de Procedură Penală.

N-a funcționat nimic. Apelurile la procedură, la bun-simț sau la rațiune au rămas fără efect. Coaliția și-a văzut netulburată de misiunea ce îi fusese încredințată de un Liviu Dragnea care, suveran și vinovat, supraveghea circul din propriul birou. Nu dorea, probabil, să se amestece cu minionii-executanți din băncile Camerei Deputaților.

Luni seară am asistat la o formă specială de violență simbolic-procedurală cu efecte în plan concret. Acea violență a statului capturat, zombificat și întors împotriva propriilor cetățeni. Felul orb înverșunat în care funcționează majoritatea parlamentară nu are nimic de-a face cu rațiunea politică, ci mai degrabă cu mulțimile de soldați sovietici biciuiți spre linia frontului de NKVD-iștii din spate. Sigur că mulți dintre deputații Puterii asasinează egalitatea de șanse din societatea românească din convingere sau ticăloșie, dar unitatea coaliției nu din convingeri e făcută.

Se înșală cei care cred că aproape 200.000 de oameni în stradă și dronele din Parlament nu înmoaie genunchi de judecători, nu fac procurorii să se gîndească de două ori sau nu trimit fiori reci pe șira spinării funcționarului public. Cum să te lupți cu așa ceva? Ajunge să te uiți la neputința Opoziției care încearcă, încearcă și încearcă.

Ceea ce vedem acum, pe cealaltă parte, sînt mai degrabă rămășițele unei libertăți prea puțin exercitate, nu manifestările ei depline. Niște magistrați care protestează? Trei ONG-uri care se organizează? Cîțiva deputați ai Opoziției încrîncenați? Nu e chiar impresionant. Dar nici în 2000-2004 nu erau prea mulți. Ba chiar mai puțini.

Înverșunarea cu care coaliția PSD-ALDE calcă tot în picioare a intrat deja într-o zonă a non-compromisului. Un prieten rațional și sceptic observa cu amărăciune că ne apropiem rapid de punctul acela în care una dintre tabere îți răpește autonomia și te forțează să iei atitudine. Acel punct „of no return“ în care să aperi egalitatea în fața legii și democrația de nivel primar devine infinit mai important decît neplăcerea pe care o simți văzînd cu cine te întovărășești pe drumul ăsta. Pericolul crește cu fiecare efort legislativ, cu fiecare ironie sau amenințare scrîșnită a cîte unui lider al coaliției.

Ne putem întreba ce urmează, după ce au colonizat instituțiile statului cu morți-vii condiționați de pesedism feroce. După ce au răpit autonomia și decența aparatului administrativ și l-au întors cinic împotriva acelor sectoare din societate care încă rezistă.

Putem bănui că vor suporta tot mai greu „defăimarea“, poluarea fonică a manifestațiilor și libertatea de expresie. Putem presupune că dovezile de loialitate vor trebui exprimate public și încălcarea jurămîntului de credință față de castă va deveni al naibii de costisitoare. Putem presupune că Opoziția mai slabă de înger va fi transformată într-un soi de PSD Light cu aromă de vanilie. Putem bănui toate lucrurile astea și altele mai rele.

Mai putem bănui și că Opoziția solidă, atîta cîtă e, se va radicaliza. Iar asta o va împuțina chiar dacă, probabil, pe termen lung o va întări. Putem chiar să estimăm că doar încăpățînații vor rămîne în picioare la final. Lecția anilor ’90 predată de Corneliu Coposu rămîne valabilă.

Am scris de mai multe ori în acest spațiu despre nevoia unei strategii comune a Opoziției. Nici măcar acum nu vedem așa ceva, iar asta li se va deconta la un moment dat. N-am să insist asupra subiectului. O să observ doar că, de la un punct încolo, neputința devine complicitate. Incapacitatea constituirii unui front comun în fața amenințării atît de fățișe la adresa statului ridică întrebări cu privire la capacitatea reală de administrare a țării cînd și dacă PSD va scăpa vreodată hățurile din mînă. La finalul invaziei barbare, peisajul din interiorul instituțiilor publice nu va fi plăcut sau ușor de înțeles și reparat. Dacă nu se pot coordona între ei acum, cînd subiectul e simplu, ce vor face atunci? Vom auzi ironii despre USR de la PNL și invers? MRÎ va simți iar nevoia să mobileze guvernul cu secretari de stat pesediști aleși de Liviu Dragnea (sau urmașul lui, e puțin important numele)?

N-am auzit încă de la nici unul dintre partidele de opoziție, cu atît mai puțin de la toate împreună, o promisiune fermă că toate aceste modificări cu dedicație ale legilor penale vor fi anulate. N-am văzut să existe o propunere alternativă de întărire a respectivelor legi. Una curajoasă și care să scoată din sărite coaliția de guvernare. Care să le arate că poate exista și o bătălie între limite maximale, nu numai una între centru și extremă. Chiar și acum vedem acel păcat veșnic al reacției și lipsa acțiunii virtuoase.

În anul centenarului, România se zombifică, se mimează pe sine fără talent, fără să se mai uite în exterior și fără să mai știe cine e. Zilele astea se duce o bătălie pentru sufletul ei.

Vom avea fie un stat mincinos, locuit de un duh străin și răutăcios, fie unul vag funcțional, dar măcar cu o pretenție credibilă de rațiune și onestitate. În a doua situație, vom avea o șansă să greșim și să îndreptăm. În prima, nu, pentru că viețile noastre vor fi ele însele întemeiate pe o minciună fondatoare. Va fi irelevant ce credem. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.