„Viața merge înainte“

Publicat în Dilema Veche nr. 741 din 3-9 mai 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Citatul din titlu îi aparține doamnei Viorica Dăncilă, premierul României. Zilele astea, viața doamnei Dăncilă merge înainte, imună la solicitarea de demisie venită din partea președintelui sau a unei părți a societății civile.

Și de ce n-ar rămîne doamna Dăncilă premier? Are de partea sa majoritatea parlamentară, majoritatea presei și majoritatea apatică a populației care, prin refuzul implicării, face posibilă supraviețuirea unui guvern inept și cinic, cu ieșiri obraznice și disprețuitoare la adresa propriului popor. Inept pentru că acumulează stupid deficite, pentru că nu e în stare să ia măsuri pentru domolirea inflației (mai devreme sau mai tîrziu, mult trîmbițatele creșteri de salarii vor fi înghițite în creșterea prețurilor), iar investițiile publice sînt cvasi-inexistente. Cinic pentru că, deși e dominat de reprezentanții stîngii, cabinetul PSD-ALDE face lucruri pe care nici un guvern de dreapta n-a îndrăznit să le facă pînă acum – un exemplu dureros e trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, decizie care aruncă, pe termen lung, sub șinele trenului o parte semnificativă a salariaților din România. Doamna Dăncilă poate rămîne premier și pentru că, în afara României, nu prea știe nimeni de domnia sa. N-a lăsat nici o urmă în cei nouă ani pe care insistă să repete că i-a petrecut la Bruxelles și Strasbourg. Nici una.

Atunci cînd am cerut reprezentanților unui guvern străin cu un cuvînt greu în politica europeană o opinie despre doamna D., am obținut un zîmbet ironic și rugămintea să nu îi citez. Genul ăsta de interacțiuni sînt cumva dureroase indiferent cît de mult încerci să îți menții autonomia ca ziarist.

Doamna Dăncilă, cu stîngăciile ei, cu refuzul sau incapacitatea militantă de a emite idei adaptate funcției și epocii în care trăim, face din cetățenia română un detaliu stînjenitor. Amestecul domniei sale în dosarul sensibil al ambasadei din Israel e cu atît mai ridicol cu cît – e din ce în ce mai clar – nici un fel de gîndire strategică nu a stat la baza lui. Urmăriți, dacă aveți vreme, imaginile de la primirea premierului român în Israel – dacă ar exista un TIFF al inadecvării, doamna Dăncilă ar lua premiul cel mare.

Se spune adesea că n-are rost să i se ceară foarte multe actualei deținătoare a principalei funcții executive în stat. Și asta pentru că, în absența oricărei dorințe de autonomie, dna Dăncilă e doar un instrument docil în mîinile lui Liviu Dragnea. Probabil așa e, dar tot cred că e o greșeală. Atitudinea asta ascunde o gîndire care pune accentul pe antipatii de moment și personalizează în exces funcțiile publice. N-ar trebui să uităm nici un moment că premierul României ia decizii în numele nostru, are o influență uriașă asupra economiei și reprezintă țara în aproape toate interacțiunile importante. În atari condiții, să pretinzi că doamna Dăncilă nu e importantă mi se pare o eroare. De deciziile (sau non-deciziile, dacă vreți) de azi ale Vioricăi Dăncilă depind nu numai autostrăzile sau spitalele viitorului, ci și respectul de sine al unei națiuni întregi. Or, în momentul ăsta, România nu merge înainte sau înapoi, ci în jos, spre Emil Bobu.

Cred că președintele a avut perfectă dreptate să ceară demisia premierului. Chiar și pentru membrii PSD e destul de clar că actuala deținătoare a portofoliului, cu toți consilierii ei și aparatul agresiv de propagandă care i s-a pus la dispoziție, nu face față poziției. Cred, pe de altă parte, că ambiguitățile președintelui au contribuit la actuala situație. Nu e clar ce calcule și-a făcut dl Iohannis atunci cînd a acceptat drept premier o persoana necalificată pentru o carieră politică sau administrativă reală, dar la un moment dat tot va trebui să explice raționamentul. Nu va putea spune că n-a știut despre cine e vorba. Asta nu e o scuză pe care președintele o poate invoca.

Aici aș vrea să precizez cîteva lucruri. România nu are o „școală de premieri“, iar foștii deținători ai postului au avut, la rîndu-le, destule defecte. Și totuși. Pentru astfel de poziții te pregătești activînd în administrație, business sau parcurgînd cu încăpățînare etapele unei cariere politice. Te mai califici citind mult și încercînd să înțelegi. Îți pregătești ascensiunea încercînd să înțelegi societatea și să reprezinți segmente din ea.

Viorica Dăncilă nu îndeplinește nici o astfel de condiție. Domnia-sa lîncezește fără regrete într-o baltă de autosuficiență care o ridică la suprafață după niște principii ale fizicii care n-au nimic de-a face cu normalitatea. Arhimede ar fi confuz.

Viorica Dăncilă e coșmarul administrativ și politic cu care ne speriau prietenii noștri acum 20-25 de ani. Ori de cîte ori am fost nemulțumiți de Nicolae Văcăroiu, Radu Vasile, Adrian Năstase sau Emil Boc, se găsea întotdeauna cîte un sceptic glumeț care spunea că se poate și mai rău.

După neserioși, amatori de dictatură sau marionete, avem primul premier fără însușiri. Și pentru că, în atîta amar de viață, doamna Dăncilă n-a reușit să își contureze o personalitate publică relativ coerentă, o fac alții pentru ea.

De asta e imperios necesar să i se ceară demisia. E prea tîrziu ca să mai fie un administrator bun sau un politician decent. Dar e încă la stadiul la care acumulează însușiri. Și, din cîte vedem cu ochiul liber, nimeni nu are bunăvoința să îi împrumute ceva competență sau măcar un dram de simț al ridicolului. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.