Gata, v-am bătut la cap cu Regio preţ de două articole, ăsta ar fi al treilea. Ajunge… Nu mai stau să recapitulez toate axele şi obiectivele tematice. Le găsiţi, din belşug, pe Internet. Rămăseserăm la „categoriile defavorizate“ din mediul urban şi nu numai. Un secret pe care-l ştie toată lumea este că în spatele denumirii se ascunde grija pentru minoritatea ţiganilor. Sau a romilor. Tot aia e, am găsit ambele denumiri în documentele oficiale ale Comisiei. De ce sînt ei defavorizaţi, zic că nu e cazul să insist. Este relativ clar pentru toată lumea. Au puţine şanse de a ieşi din ghetou. Au un cod special de reguli care îi face deseori antipatici majorităţii. Noi, majoritatea, avem un set întreg de experienţe personale care ne îndeamnă mai degrabă să ne ferim de „ei“ decît să cooperăm. Simplificînd de dragul comparaţiei, care este şansa de a „scăpa“ a unui tînăr din Rahova care nu vrea să fure sau să traficheze una-alta, pe lîngă lege, la mica ciupeală? Muzica sau sportul. Acum un secol şi ceva, străbunii îi erau robi. Poveste cu istorie lungă, nu-i de ieri, de azi. 
 
Ei bine, ţiganii au axe dedicate. Va fi o (altă) încercare de a ameliora situaţiunea creatoare de oarecare deranj pe străzi, în metrou sau la periferii, în România şi în cam toate statele membre. Va fi încă o încercare pe şapte ani, cu simpozioane, congrese, seminarii, ONG-uri la nivel academic (departe de şatră), relativ puţine succese reale, multe eşecuri du(b)ios trecute sub tăcere. Va fi o altă etapă a unei lungi perioade de căutare a soluţiei, a înţelegerii, a traducerii, în România, în alte state membre şi la Bruxelles. 
 
Ultimele două axe sînt Cadastrul şi Asistenţa tehnică. Ele se adresează autorităţilor statului, nu beneficiarilor „de rînd“. Cadastrul este o altă poveste lungă. Cartea funciară şi întabularea sînt belele serioase pentru administraţie. Dacă, prin Ardeal, nu fuse bai mare, datorită moştenirii Imperiului, dincoace, în Regat, situaţia este ceva mai albastră. Ţin minte programe ale Băncii Mondiale încă de prin anii ’90. Zeci de milioane de dolari investiţi. Se pare că nu a fost rezolvată în întregime problema. Fondurile europene au nevoie de dovezi în privinţa dreptului la proprietate, iar actualul sistem cadastral românesc nu face încă faţă. Un sfert de miliard de euro va fi cheltuit pentru a remedia defectele. Cît despre Asistenţa tehnică, ea este dedicată, în principiu, funcţionarilor din Sistemul Regio. Seminarii, training, pregătire profesională de tot felul, comunicare.
 
Acum, la finalul extensivei prezentări Regio pentru următorul heptenal, îndrăznesc un gest uşor nebunesc: să încerc să aflu care este portretul-robot al beneficiarului ideal. Cel care să răspundă unui număr cît mai mare de ţinte de atins, aşa cum sînt ele definite prin obiectivele tematice. 
 
Dacă tot eram la noţiunea „categorie defavorizată“, îndrăznesc să mă gîndesc că beneficiarul ideal ar trebui să fie ţigan. Sau rom. Din pricini de discriminare, aş zice că persoana ar trebui să fie mai degrabă femeie, nu bărbat. Avem de-a face, aşadar, cu o ţigancă. Tot din motive de discriminare, orientarea sexuală ar fi indicat să fie ceva din zona gay-lesbiană. Locuinţa beneficiarului este bine să fie şi ea într-o arie defavorizată. Aşa că, statistic, putem vorbi despre Vaslui (sau Rahova). În plus, familia monoparentală reprezintă un alt indicator contabil al sărăciei. Aşadar, putem să ne închipuim o femeie romă din Vaslui sau Rahova, divorţată. Ceea ce sună plauzibil, odată ce bulibaşa a aflat necazul cu orientarea sexuală a pîrîtei, în plină şedinţă de stabor. Cu ce se ocupă respectiva creaţie imaginară? Păi, răsfoind documentele, aş zice că ar fi din zona IT-ului şi are un IMM. Dacă ocupaţia este tradiţională, cu atît mai bine. Dar nu poate să spoiască laptop-uri sau iPhone-uri. De aceea, ne-o putem imagina dezvoltînd o aplicaţie pentru smartphone-uri, legată de comerţul cu flori. 
 
Concluzie: beneficiarul ideal pentru fondurile europene ar trebui să fie o ţigancă lesbiană divorţată din Vaslui (sau Rahova) care, prin IMM-ul ei, dezvoltă o aplicaţie smartphone pentru livrarea de flori la domiciliu. Este ceva neplauzibil în ipoteza asta? 
 
Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 
 
Foto: L. Muntean