Unde ninge cu petale de cireș peste karturi

Răzvan MARC
Publicat în Dilema Veche nr. 830 din 16 - 22 ianuarie 2020
Unde ninge cu petale de cireș peste karturi jpeg

Pentru mine a început cu o dilemă. De unde îmi iau permisul de conducere internațional? Că cel românesc nu e bun. Nu e recunoscut. Locuind în străinătate, primul impuls a fost să sun acasă, în România, să rezolv. Dura ceva, necesita deplasare și costa mult. Am sunat și la ACR-ul din țara de reședință. Costa infim și am rezolvat totul online. După care am trecut în aceeași după-amiază pe la ei și mi-am ridicat permisul internațional. Cu tot cu traducerea în limba japoneză.

Am fost un adolescent retras. Genul ce nu era băgat în seamă de colegi și niciodată invitat la chefuri. Mă rog, am ajuns, mai tîrziu, mai popular decît îmi imaginasem vreodată, dar asta e altă poveste. Cert este că, la 15-16 ani, prietenii mei cei mai buni, eroii mei, erau Mario și Luigi. Cei din joc. Da, știu, mulțumesc, îmi asum. Așa că o cursă de karturi pe străzile din Tokyo în stilul Mario și Luigi era cadoul perfect pe care puteam să-l fac adolescentului amărît pierdut în mine.

În urmă cu trei ani, o companie japoneză a venit cu ideea de a oferi turul orașului Tokyo într-un kart la fel ca acelea care apar în jocurile video cu Mario Bros și, mai mult, cu participanții îmbrăcați în Mario și Luigi, cu tot cu mustață și chipiu de instalator. Și au dat lovitura. De atunci și pînă acum, tururile Tokyo-ului cu kartul sînt sold out, au mai apărut companii care oferă aceleași servicii și ideea s-a extins și în alte orașe ale Japoniei. Totul a mers ca uns în primii doi ani, deși cei de la Nintendo, părinții lui Mario și Luigi, nu erau de acord cu ideea și au încercat pe căi legale să oprească afacerea. Nu au reușit. Ce au reușit însă a fost să-i oprească pe antreprenori să folosească costumele personajelor, asupra cărora, pe bună dreptate, Nintendo avea drepturile. Nu-i nimic. Participanții la cursă conduc în continuare karturile costumați ca la bal mascat în jucării de pluș. Eu am fost un urs. Colegii de curse – tigri, leoparzi, zebre, iar plutonul de karturi avea în frunte un flamingo roz.

Așadar, cum se procedează? După ce ți-ai făcut rezervarea online și ai primit confirmarea cu ziua și ora cursei (recomand să o faci cu cel puțin două luni înainte de a pleca în Japonia pentru a fi sigur că prinzi locuri în zilele cît vei fi la Tokyo), te prezinți frumos la sediul companiei cu 15 minute înainte de a începe cursa. Aici te poți schimba în costumele oferite de ei, poți lăsa lucrurile de valoare și te familiarizezi cu regulile de circulație în Tokyo, cu comportamentul în trafic și cu măsurile de precauție de care trebuie să ții seama în timpul cursei. Dacă persoana care te însoțește nu participă la cursă nu se va plictisi cu siguranță. Compania organizatoare oferă un minivan care merge în spatele karturilor și unde pot sta însoțitorii, contra sumei de circa 30 de euro. Apropo, cursa, costumul, asigurarea și pozele aferente costă în jur de 80 de euro. Nici mult, nici puțin pentru o asemenea distracție inedită.

Un mic instructaj se face și după îmbarcarea în karturi. Deși mare filosofie nu e dacă știi să conduci o mașină, trebuie spus că în Japonia se conduce pe partea stînga. Nici o problemă, zice englezul din mine. Și, pînă la urmă, nu o să conduci de nebun pe străzile din Tokyo. Noi am fost șapte. Șapte karturi încolonate două cîte două, cu un conducător de pluton, o mașină în față care să ne ghideze și microbuzul cu aparținătorii în spate.

Să conduci un kart pe străzile din Tokyo este ca și cum ai conduce o mașină de pitic, pitic fiind, în țara lui Gulliver. Nu există vreun traseu special pentru karturi, nu e vreo bandă specială. Mergi pe străzi alături de mașini, camioane și autobuze. Pe artere intens circulate și pe străduțe cu numeroase treceri de pietoni. Ești în trafic. Și e tare bine. E bine cînd la semafor ți se face semn cu mîna de către șoferii din mașini. Sau cînd pietonii, localnici sau turiști, îți zîmbesc și se opresc să-ți facă poze. Ești din jocul cu Mario. Chiar dacă ești îmbrăcat în maimuță. Îți place. Turul durează în medie o oră și jumătate și se desfășoară pe diverse trasee. Poți ajunge pe Rainbow Bridge, poți trece pe lîngă Tokyo Tower sau poți sta la semafor în celebra intersecție de la Shibuya. Depinde de tine ce alegi. Tokyo e spectaculos peste tot. Singurul meu sfat este să alegi un tur după lăsarea serii. Atunci se aprind toate reclamele luminoase și atunci simți cu adevărat că ești în viitor. La mijlocul traseului se face o pauză de un sfert de oră, pentru întindere, destindere și mers la toaletă. După care turul continuă, înapoi spre sediul firmei, pe alt traseu, bineînțeles.

Cu ce m-am ales? Cu o amintire de neuitat, cu o senzație pe care doar în Japonia o puteam trăi, cu satisfacerea ego-ului acelui adolescent de care vă spuneam la început. E un joc pentru oameni mari (sincer, trebuie să ai permis ca să poți conduce kartul, deci cel puțin 18 ani împliniți). Și merită toți banii. M-aș mai duce o dată? Cu siguranță. Și aș lua turul de trei ore. Aș vrea să mă îmbrac în Mario sau Luigi? În Mario. Și sper să o pot face din primăvară, cînd Nintendo va deschide la Tokyo primul parc tematic. Tururile se fac în fiecare zi a anului. Dacă ninge sau e taifun, fie vei fi reprogramat în altă zi, fie ți se vor înapoia toți banii.

Altfel, Japonia e frumoasă. Cu cireșii înfloriți primăvara, cu frunzele ruginii toamna, cu muntele Fuji, cu trenurile de mare viteză, cu temple și gheișe. Și sushi.

Răzvan Marc este expert în comunicare la Comisia Europeană.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.