Spionii noncomerciali din Rusia

Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
Spionii noncomerciali din Rusia jpeg

Nimic nu irită mai mult percepția Occidentului asupra Rusiei ca legea referitoare la agenturile străine. Intrată în vigoare în iulie 2012, legea cere ca toate organizațiile non-comerciale (ONC) angajate în „activități politice“ (nedefinite) să fie înregistrate la Ministerul Justiției ca „îndeplinind funcțiile unei agenturi străine“. O măsură suplimentară din 2015, legea „organizațiilor indezirabile“, obligă fiecare astfel de ONC să se prezinte public ca „agentură străină“.

Formularea este specifică și semnificativă. Care sînt, în fond, în vorbirea curentă, „funcțiile unei agenturi străine“, în afară de slujirea intereselor unei puteri străine? Într-adevăr, legea rusească împiedică eficient ca ONC-urile care nu se află sub controlul statului să exercite orice activitate înăuntrul țării. Iar modul în care ele sînt definite exclude cu siguranță posibilitatea unei finanțări rusești, ceea ce le poate scoate din registrul comerțului. Căci ele sînt nu numai străine: sînt infiltrate și trădătoare!

Unele grupuri au ales lichidarea voluntară, altele au fost suprimate pentru că nu s-au conformat reglementărilor, iar altele funcționează în exil. Printre victimele cele mai proeminente se numără Centrul Saharov, Centrul comemorativ pentru drepturile omului și Școala de educație civică din Moscova. Reușind să pareze o tentativă de stigmatizare ca „agentură străină“, Universitatea Europeană din St. Petersburg riscă acum să fie închisă pentru banale contravenții tehnice – o strategie predilectă a birocraților.

Vendeta împotriva grupurilor independente cu legături în străinătate nu aduce Rusiei nici un beneficiu și dăunează reputației ei internaționale. Putem încerca să o înțelegem pe trei niveluri.

În primul rînd, legea din 2012 a fost un răspuns direct la manifestațiile publice de amploare care au început cu un an în urmă la Moscova, St. Petersburg și în alte orașe rusești, ca formă de protest față de decizia lui Vladimir Putin de a candida pentru a treia oară la funcția de președinte, față de alegerea sa și față de învestitura sa. Cu ocazia singurului său discurs electoral, pe 23 februarie 2012, Putin a evocat victoria din 1812 a Rusiei asupra lui Napoleon și a avertizat împotriva amestecului străin în treburile interne ale țării. Ceea ce a fost o trimitere clară la Revoluția portocalie ucraineană din 2004, organizată și finanțată chipurile de CIA, care l-a îndepărtat de la putere pe Victor Ianukovici, candidatul prezidențial preferat al Moscovei. Legea din 2015 a venit în urma revoltelor din Piața Maidan din Kiev, care au reușit să îl înlăture pe Ianukovici pentru a doua oară.

Teama de dezintegrare a statului rus, o moștenire a imperiului, i-a preocupat întotdeauna pe conducătorii Rusiei și a constituit principalul obstacol în calea dezvoltării politicilor democratice.

Este o moștenire împotmolită încă în lumea obscură a „organizațiilor de fațadă“: adevărate „agenturi străine“, aparent independente și devotate unor cauze nobile, dar controlate, în secret, de puterile străine. Rușii le cunosc bine, deoarece sovieticii le-au folosit în mod curent ca pe un instrument clandestin de politică externă. „Fațada“ ar fi un colectiv de universitari și personalități culturale și sportive respectabile, care nu dau de bănuit, iar „spatele“ ar fi controlat de KGB. Produsele organizației vor simpatiza sau vor fi măcar necritice față de punctul de vedere sovietic. CIA a reacționat similar. Congresul pentru libertate culturală, fondat în 1950, a fost una din multele ei „fațade“, care a finanțat reviste literare și politice binecunoscute, precum Encounter din Marea Britanie, și a ajutat intelectuali disidenți din spatele Cortinei de Fier.

E greu de știut cîtă influență au avut realmente aceste „fațade“ asupra evenimentelor. Pentru adepții teoriei conspirației, ele constituie o parte esențială a istoriei secrete a Războiului Rece. Iar pu­blicațiile din print și online de azi oferă noi posibilități „fațadismelor“. Cu suficientă imaginație, poți vedea brațul lung al lui Putin în numirea lui George Osborne ca redactor-șef al cotidianului londonez Evening Standard, deținut de oligarhul rus Alexander Lebedev.

Dar suspectarea străinului are rădăcini mai adînci în Rusia. Oricine se străduiește să învețe limba rusă se lovește curînd de extraordinara ei opacitate. Genomul cultural rus (ADN) a evoluat într-un mediu țărănesc, în care proprietatea era păstrată și viața era trăită la comun. (Comunismul sovietic, în pofida tuturor elementelor importate din Occident, era înrădăcinat în ideea tradițională de proprietate colectivă.) Relațiile nu erau guvernate de norme legale, ci de acorduri informale și de o distincție clară între cei din interiorul și cei din afara mentalității colective. Fiind o societate tradițional închisă, rușii iubesc sau urăsc – explica regizorul Andrei Koncealovski în 2015 –, ei nu respectă.

Occidentalizarea, începută de Petru cel Mare în secolul al XVIII-lea, a fost o creștere forțată – o grefă, nu un transplant. Fără Petru, scrie Koncealovski, nu ar fi existat Pușkin și nici Ceaikovski sau Tolstoi, ci doar Pimen, Teofan Grecul și Andrei Rubliov. Dar reforma lui Petru nu a deplasat centrul de greutate al civilizației rusești, care a rămas colectivă și slavofilă, și nu individualistă și occidentală. Vestul i-a dat Rusiei disidenții și rachetele sale, dar nu și sensul său. Și Putin înțelege asta foarte bine. Uneori, discursul său alunecă spre argoul de pușcărie (tyurma – în rusă) – o epitomă a unei societăți închise.

Ar fi prea mult să ne așteptăm la o abolire a legii agenturilor străine. Rusia însă ar putea face o concesie care nu ar costa-o nimic, limi­tînd înregistrarea ca „agenturi străine“ la ONC-urile care primesc mai mult de 50% din finanțări din surse non-rusești. O astfel de măsură ar debloca finanțarea națională, permițînd unor astfel de grupuri să funcționeze în Rusia. Iar Vestul ar putea oferi la rîndul său o concesie gratuită, precum scoaterea cîtorva cetățeni ruși de pe listele persoanelor cu interdicție de intrare în UE sau SUA. Ținînd cont că pacea și prosperitatea mondială depind, în parte, de o relație stabilă între Occident și Rusia, e oare prea mult să cerem astfel de măsuri minimale, care să reducă o paranoia generalizată? 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick. 

© Project Syndicate, 2017
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.