Sînt necesare stimulentele economice?

Publicat în Dilema Veche nr. 295 din 8 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se poate spune că pachetele de stimulente economice au readus la viaţă economiile traumatizate ale lumii? Sau mai degrabă au pregătit contextul unei viitoare inflaţii şi povara datoriei publice? Răspunsul s-ar putea să conţină cîte ceva din fiecare variantă. Întrebarea-cheie se referă la ordinea în care se vor desfăşura lucrurile. Teoria din spatele masivului efort al multor guverne de a acorda stimulente economice stă în noţiunea aşa-numitului "decalaj al producţiei". Acesta constă în diferenţa dintre producţia curentă a unei economii şi cea potenţială. Dacă producţia curentă se află sub nivelul celei potenţiale, aceasta înseamnă că cheltuielile totale sînt insuficiente pentru a cumpăra ceea ce economia poate produce. Stimulentul economic este un sprijin guvernamental acordat cheltuielilor totale. Guvernul poate fie să cheltuiască banii ori poate încerca să stimuleze cheltuielile private prin micşorarea taxelor şi dobînzilor. Aceasta va creşte producţia curentă la nivelul celei potenţiale, acoperind astfel decalajul dintre ele. Unii economişti " e adevărat, într-un număr tot mai mic " neagă că ar putea fi posibil un decalaj de producţie. Economia " argumentează ei " se află la capacitatea maximă de angajare. Dacă oamenii au slujbe mai puţine astăzi decît ieri este pentru că mai mulţi oameni au decis să nu muncească. Astfel, producţia de astăzi ar reprezenta ceea ce oamenii doresc să producă. Încercările de a o stimula nu pot să producă decît preţuri mai mari, fiindcă oamenii vor cheltui mai mulţi bani pe aceeaşi cantitate de produse şi servicii. O perspectivă mai sensibilă susţine că economia actuală nu produce atît de mult pe cît ar putea şi sînt mai mulţi oameni care doresc să muncească, decît slujbe disponibile. Aşa că pachetele de stimulente economice vor sprijini atît producţia, cît şi rata de ocupare a forţei de muncă. Dar cît de mari pot fi stimulentele economice? Biroul Bugetar al Congresului American (CBO) estimează că producţia americană curentă va fi, în linii mari, cu 7% sub cea potenţială, în următorii doi ani, ceea ce ar însemna cea mai adîncă recesiune de la Al Doilea Război Mondial încoace. Se preconizează că şomajul din SUA ar putea ajunge la 9,4% către sfîrşitul lui 2009 sau începutul lui 2010 şi se consideră că va rămîne peste 7% cel puţin pînă la sfîrşitul lui 2011. Guvernul american a cerut un pachet de stimulare economică de 787 de miliarde de dolari, adică în jur de 7% din produsul intern brut. La nivel superficial, se pare că ar fi suficient pentru a acoperi decalajul de producţie " dacă suma este cheltuită în acest an. Dar, de fapt, este un program defalcat pe trei ani. Chiar şi aşa, nu este clar cît din suma alocată se va cheltui. Acest fapt poate fi ilustrat printr-un exemplu simplu. Să presupunem că guvernul distribuie suma rămasă nealocată, cetăţenilor săi. O parte din ea va fi economisită. De pildă, economiile particulare ale familiilor americane au crescut brusc de la 0% la 5% de la începutul recesiunii, pentru a acoperi eventuale datorii. O altă parte a surplusului de bani va fi cheltuită pe importuri, ceea ce nu ajută cu nimic la impulsionarea producţiei americane. Putem să scădem 20% pentru aceste două aspecte " distribuţia către cetăţeni şi importurile. Vestea rea, atunci, este că numai 80 de procente din cele 300 de miliarde, adică 240 de miliarde, vor fi cheltuite iniţial. Vestea bună este că această cifră se multiplică în etape " cheltuielile unei persoane devin veniturile alteia ş.a.m.d. Valoarea multiplicării depinde de perspectivele asupra dimensiunii decalajului, a "scurgerilor" din valul principal de cheltuieli şi a efectului programelor guvernamentale asupra încrederii generale. Estimările variază de la o înmulţire cu 2 pînă la una cu 0. O multiplicare cu 2 ar genera 480 de miliarde de dolari cheltuieli suplimentare, comparativ cu o înmulţire cu 1, care ar genera doar suma iniţială de 240 de miliarde. Dacă multiplicatorul este 0, aşa cum cred unii economişti conservatori, nu va exista nici un efect asupra producţiei, ci doar asupra preţurilor. O altă sursă de stimulare este "facilitatea cantitativă" sau, mai simplu spus, tipărirea de alţi bani. Cumpărînd obligaţiuni guvernamentale, banca centrală pompează bani în sistemul bancar. Intenţia este de a stimula cheltuielile private, micşorînd rata dobînzilor cu care băncile îşi împrumută clienţii. Sute de miliarde de dolari suplimentari au fost pompate în băncile din toată lumea în acest fel. Dar stimulentul "facilităţii cantitative" este chiar mai puţin sigur decît cel al celor fiscale. Dacă această politică a făcut ca extinderea creditelor să încetinească şi lichiditatea pe piaţa obligaţiunilor să se îmbunătăţească, multe bănci şi-au folosit banii suplimentari pentru a-şi re-echilibra bilanţurile (echivalentul economisirilor particulare), mai degrabă decît să-i împrumute firmelor sau persoanelor fizice. Cîteva concluzii pot fi trase din ceea ce constituie consecinţele acestor calcule. Prima este că pachetele de stimulente economice acordate în atîtea ţări au încetinit alunecarea în depresie şi e posibil chiar să fi sprijinit o uşoară revenire. A doua " că este prea devreme pentru a reduce stimulentele guvernamentale, aşa cum par să încline Japonia şi Statele Unite. A treia " că strategiile actuale, chiar dacă sînt menţinute, nu vor produce o revenire economică sustenabilă. În cel mai bun caz, oferă doar posibilitatea cîtorva ani de activitate, sub cea normală. O rundă dublă de pachete de stimulare este necesară pentru a constracara perspectiva unei recesiuni cu dublă cădere. Vremea să ne îngrijorăm în legătură cu inflaţia va veni cînd revenirea începe să fie reală. E prematur să vorbim de reducerea chletuielilor guvernamentale. "Timpul potrivit pentru austeritate la Trezorerie este în vreme de avînt al economiei, nu de cădere a ei" " spunea Keynes. Avea dreptate. Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor, este profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick, autor al unei biografii premiate a economistului John Maynard Keynes şi membru în consiliul de conducere al Şcolii de Studii Politice din Moscova. Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate.org traducere de Mădălina ŞCHIOPU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.