Simulanții doctorali

Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
Doctoranzii și politica jpeg

Un coleg universitar, care s-a ocupat multă vreme de administrația studiilor doctorale în instituția unde lucrez, ne spunea, în ultimii ani, exasperat, pe la diverse ședințe, că nu mai putea face față solicitărilor de amî­nare a depunerii tezelor de către candidați. Exasperarea nu venea atît din numărul uriaș al acestor cereri, cît din ineditul și exotismul „argumentării“ lor. De pildă, un doctorand l-a rugat, la un moment dat, cu lacrimi în ochi și haine cernite, să-i mai aprobe o „păsuire“ pentru terminarea lucrării – desigur, mult peste limita prevăzută de lege –, întrucît „rămăsese orfan“, recent, de ambii părinți și nu mai avea sprijin „moral“ și „material“. Colegul l-a privit stupefiat. Omul din fața lui se afla în jurul frumoasei vîrste de jumătate de secol. Și totuși, tehnic vorbind, dreptatea era de partea sa. Cum ai fi demonstrat „neadevărul“ motivației într-un asemenea caz?

Altcineva, o doamnă acum (e drept, mai tinerică decît orfanul anterior!), „a produs“, ca scuză, (eterna) „problemă de sănătate“. Gravă și mutilantă, a precizat ea cu fizionomie tragică, speriindu-l pe administratorul academic. Omul se și vedea, în imaginația-i galopantă, determinată de atîtea experiențe bizare, oferindu-și umărul, în minutele ulterioare, consolator, pentru ca doctoranda să plîngă, zguduită de sughițuri. Spre uluirea lui însă, tînăra scoase o recomandare medicală pentru ochelari (meniți să-i corecteze miopia). Ironic, gradul de alterare a capacității oculare, precizat acolo, era mai mic decît cel al profesorului implorat să-și dea acordul pentru prelungire. Și totuși, din nou, cine s-ar fi aventurat să susțină că miopia nu este o boală, una, la rigoare, cu potențial de morbiditate imens? Capabilă adică să afecteze, fundamental și necruțător, un efort intelectual onest?

În fine, un alt tînăr cercetător a intrat în biroul împricinatului arborînd o paloare astenică severă. Privea în gol și se ținea, nesigur, de pereți. Obrajii îi erau supți, grotesc, între mandibulă și maxilar, dezvăluind pomeți draculieni. A spus, cu voce de bolnav terminal, că se duce la spital pentru a fi internat de urgență, dar că se oprise pentru a mai obține o amînare de depunere a tezei, avînd în vedere sinistrele împrejurări. Profesorul a aprobat fără să crîcnească. Peste două zile l-a întîlnit, întîmplător, pe tristul suferind, pe stradă. Se schimbase spectaculos. Părea foarte vesel. L-a salutat, ceremonios, pe binefăcătorul său, întrebîndu-l amical: „Cum merge treaba la doctorate, dom’ profesor?“. Universitarul a stat mut, fiind sub impresia că tînărul se îngrășase subit. Demonstrează însă, dacă poți, că două zile de tratament miraculos nu puteau să repună pe picioare un muribund!

Într-o clipă de cădere nervoasă totală, colegul ni se plînse că se aștepta, din zi în zi, să-i intre în cabinet vreunul învelit în ghips (după modelul consacrat cîndva de faimosul general Stănculescu!), purtat, eventual, în căruț de un grup de bocitoare, și să-i solicite, prin mișcări spasmodice și icnete convulsive, un benign acord de amînare. Ce să fi făcut? I l-ar fi dat în doi timpi și trei mișcări. Apoi, credea el, respectivul s-ar fi ridicat în picioare, și-ar fi smuls bandajele, precum prințul din basm pieile rîioase de broscoi, și i-ar fi mulțumit, rînjind cu toți dinții: „Mulțam, dom’ profesor! Sînteți un lord, cum presupuneam. Mult succes în nobila dumneavoastră activitate academică!“. Complet marcat de „fantezia diurnă“, administratorul doctoral le imagina chiar și pe bocitoare azvîrlindu-și cojoacele ponosite și transformîndu-se în niște femei superbe.

„Animatoarele“ ar fi năvălit, la rîndul lor, peste profesor, strigînd, cu glasuri diafane: „Vrem și noi, vrem și noi doctorate, dooom’ șef! Hai că vă ruuugăm frumooos! Și să ni le prelungiți de pe acuum, că noi luuucrăăm muult noooaptea și dooormim ziuuuaa!“. Nu l-am mai întrebat pe coleg cum ar fi procedat în reveria lui, dar, observîndu-i puseul de melancolie, am fost convinși că ar fi aprobat orice. Totodată, am constatat că, probabil, în mod singular, o fantezie cu femei frumoase poate fi, în fond, un coșmar. De aici și concluzia rațională că, așa cum bine ne-a dovedit-o realitatea ultimului deceniu educațional românesc, în universul doctoral, toate regulile sînt răsturnate,. Pînă și cele oniric-freudiene! Mă gîndesc așadar că, în absența unui sistem pus la punct, de „deconstrucție“ a unor astfel de „construcții“, unica variantă de atac a statului ar fi de ordin medical.

Măsura va fi, în curînd, imperios necesară, deoarece condițiile de derulare a doctoratelor s-au înăsprit (firesc!), iar plagiatul va fi, în viitor, sistematic, pus la zid. Prin urmare, „prelungirile“ nesfîrșite vor ajunge, inevitabil, diversiunea prin excelență a „fentării“ rigorilor programelor doctorale, o formă de contraatac ilustrîndu-se astfel a fi de-a dreptul „vitală“. La ce mă refer, concret? Păi, la deschiderea unor clinici specializate pe „simularea doctorală“, unde doctorandul cu apetit pentru amînarea sine die să fie „tratat“ în maniera medicinei habsburgice, descrisă, cu atîta aplomb, de prozatorul ceh Jaroslav Hasek în volumul întîi al Peripețiilor bravului soldat Svejk în Războiul Mondial. Acolo, se știe, frontul se arăta, brusc, mai atrăgător decît statul în spital la „simulanți“. Cum decurgea însă terapia în cauză, vom vedea împreună săptămîna viitoare.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa­cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Studii de anglistică şi americanistică, Editura Junimea, 2016.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.