Sensurile noi ale substantivului silicon și familia lexicală dezvoltată de acesta în limbajul așa-zisei „prese mondene” și în registrul familiar al românei actuale s-au banalizat deja, de mai bine de un deceniu. Substantivul silicon, denumire științifică a unui compus macromolecular, era deja inclus în prima ediție (din 1975) a Dicționarului explicativ (DEX), care îl prezenta ca împrumut din franceză (silicone); desigur, e vorba de un termen tehnic internațional, a cărui prezență în limbă este întărită astăzi mai ales de engleză (silicone). În DEX și în DOOM, substantivul e încadrat între masculine, cu pluralul siliconi. În oralitatea colocvială, cuvîntul şi-a dezvoltat însă utilizări concretizate, cu sensuri specializate, pe care le actualizează  mai ales  pluralul neutru silicoane: „silicoanele frumoaselor din showbiz”; „vedete din showbiz-ul românesc cu cele mai mari silicoane” (cancan.ro); „a supravieţuit unui atac armat, datorită perechii de silicoane pe care le are de cîţiva ani” (stirileprotv.ro); „Are silicoane noi!” (libertatea.ro); „A. și-a etalat noile silicoane” (viva.ro); „Unei femei i-au explodat silicoanele la plajă” (romaniatv.net) etc. Sensul – desemnarea implantului mamar de mărire a sînilor și a rezultatului acestuia – a fost înregistrat în Dicționarul de argou al limbii române al lui George Volceanov, din 2006, prezent și pe platforma dexonline. Ultimele ediții din DEX au fost reticente față de înregistrarea formei neutre și a noului sens, dar nu același lucru s-a întîmplat cu celelalte mari dicționare generale: în Noul dicționar universal (NDU, 2006) și în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007), silicoanele au fost explicate și ilustrate prin citate recente.

Există și un verb a silicona, de la care se folosește mai ales participiul siliconat; îi corespund siliconer în franceză, siliconize în engleză. Verbul are utilizări tehnice, reflectînd diferitele utilizări ale produsului chimic, de pildă în etanșeizarea unor spații: „angajații Primăriei Focșani curăță și siliconează balcoanele” (realitatea.net). Pe lîngă aceste utilizări, s-a dezvoltat, ca urmare a specializării semantice colocviale, sensul „a-și face implanturi, prin chirurgie estetică”: „A. își siliconează buzele” (acasa.ro); „Tot mai multe vedete din România își «siliconează» posteriorul” (a1.ro) etc. Sensul strict tehnic al participiului – „tencuială decorativă siliconată” (emag.ro) – e puternic concurat de cel care caracterizează beneficiarul implantului („care şi-a implantat silicon într-o anumită parte a corpului”, DEXI): „cele mai sexy mămici siliconate din România” (mediafax.ro); „vedete tunate, dive siliconate” (click.ro). Participiul se poate substantiviza: „siliconatele noastre se expun unor riscuri mari” (click.ro); „Siliconatele României care au fost implicate în scandaluri de malpraxis” (adevarul.ro).

Noile sensuri au o notă ironică și peiorativă, care tinde să se atenueze prin uz. În momentul de față, pluralul silicoane apare chiar în anunțuri ale unor clinici de chirurgie estetică, eventual însoțit de o parafrază și de o o explicație suplimentară. Termenii creează asocieri cu o altă zonă tehnică, cea automobilistică, producînd un transfer suplimentar de metafore argotice, prin verbul a tuna. „N. s-a «tunat» în urmă cu cîteva luni, iar acum profită din plin de vremea frumoasă pentru a-şi etala silicoanele la plajă” (cancan.ro). Un articol asocia modificările operate asupra mașinii cu cele asupra soției, identificînd metaforic două tipuri de proprietăți: „C.M. «și-a tunat» la maxim soția! E. și-a luat silicoanele și a plecat! (...) CM a iubit o femeie, i-a pus silicoane, a dus-o la altar, după care aceasta l-a părăsit”. Chiar dacă intenția articolului era probabil umoristică, identificarea misogină e destul de vulgară și antipatică.

Din aceeași sferă semantică fac parte şi alte creații lexicale colocviale, ca a botoxa – „divele care se botoxează şi se «buzează»” (cancan.ro); „piţipoance tunate cu busturi siliconate şi buze botoxate” (romaniatv.net); „topul celor mai botoxate buze de vedete din showbizul autohton!” (kanald.ro); „Imagini de groază cu cele mai nereușite buze botoxate și colagenate!” (cancan.ro). În ciuda unor obiecții tehnice (de exemplu, a observației că injectarea buzelor s-ar face cu acid hialuronic, nu cu botox), termenul a intrat în uz, poate și pentru că forma sa evocă popularul bot.

Terminologia colocvială a operațiilor estetice reflectă o anume viziune destul de cinică asupra fenomenului: modificările atributelor fizice sînt văzute în cheie practică, funcțională, fără precauții și eufemisme, cu o certă notă depreciativă, dar și cu un fel de acceptare amuzată.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).