Scandalul tabloidelor englezeşti

Ana-Maria TOLBARU
Publicat în Dilema Veche nr. 390 din 4-10 august 2011
Scandalul tabloidelor englezeşti jpeg

- poveşti şocante cu şi la orice preţ -

Desfiinţarea unuia dintre cele mai renumite tabloide din Marea Britanie, News of the World, i-a şocat atît cititorii ziarului, cît şi pe jurnaliştii care lucrau în redacţie. Practicile „extrem de imorale“, cauzate de setea pentru cît mai multe poveşti, au guvernat deciziile editoriale ale acestui tabloid. Competiţia pe piaţă era acerbă. Dar ce preţ erau jurnaliştii dispuşi să plătească pentru a ieşi mereu învingători? Orice preţ?

Proaspătă absolventă a unei facultăţi de jurnalism din Marea Britanie, căutam un loc de muncă în domeniu. Printre sutele de aplicaţii am găsit o ofertă tentantă – o agenţie de ştiri care genera materiale pentru tabloide precum The Sun şi The Mail. Ştiam că, în ciuda reputaţiei „de scandal“ a tabloidelor, mulţi jurnalişti de succes, care atunci lucrau pentru The Telegraph sau The Guardian, îşi începuseră cariera în redacţia The Sun. Am studiat atent cerinţele aplicaţiei pentru job: trebuia să găsesc o poveste ieşită din comun – probleme medicale grave, relaţii eşuate, drame personale. Am reuşit să vorbesc cu o persoană bolnavă de cancer, care fusese abandonată de prieteni în faţa bolii care o paralizase la pat. Am fost chemată la interviu.

Trei paşi  pentru a obţine o poveste

„Imaginează-ţi o familie al cărei copil a fost omorît. Ei nu vor să vorbească cu reporterii. Ţie îţi trebuie povestea. Care crezi că sînt paşii pe care trebuie să-i urmezi pentru a obţine ceea ce vrei?“ – m-a întrebat editorul-şef în timpul interviului. „Cred că, mai întîi, le-aş spune că trebuie să-mi povestească tot ce s-a întîmplat, pentru că astfel îi pot face dreptate copilului lor – lucru pe care, probabil, şi el şi l-ar dori. Apoi, le-aş spune că este bine să vorbească despre aşa ceva, pentru că, astfel, alţi părinţi vor fi avertizaţi. Apoi, dacă tot ar refuza, le-aş oferi bani.“ – am răspuns. Editorul-şef a dat în cap: „Aceştia sînt exact acei trei paşi pe care vroiam să-i aud“. „Bravo“ mi-a spus. Am zîmbit. Brusc, însă, m-am gîndit, oare aş putea să practic aşa ceva? Pentru o astfel de meserie mă pregătisem, pentru aşa ceva studiasem politică, drept, etică, cultură, istorie, teorie media? Am fost foarte aproape de a obţine jobul, însă, în final, nu s-a materializat. Editorul ziarului englezesc pentru care am lucrat apoi în Bruxelles, trecut prin multe redacţii locale, dar mai ales naţionale din Anglia, m-a bătut pe umăr, spunînd: „a fost o binecuvîntare deghizată într-o înfrîngere!“.

Poate că nu am înţeles cu adevărat ce a vrut să spună, pînă luna trecută, cînd vestea că tabloidul britanic News of the World, cu o istorie de 168 de ani, se va închide a inundat toate site-urile de media socială, oamenii din toată lumea împrăştiind, şocaţi, zvonul. Poate că al treilea pas, cel de a oferi bani în schimbul unei poveşti, era, de fapt, în practică, cea mai folosită metodă.

News of the World tipărea ultima ediţie pe 10 iulie 2011, după ce jurnalişti din redacţie au interceptat convorbirile telefonice ale familiei fetiţei de 9 ani Sarah Payne, care a fost răpită, violată şi omorîtă în 2000. Scandalul, care la început implica o mînă de reporteri, s-a transformat, treptat, într-un lanţ de peste zece arestări. Editorii publicaţiei ştiau despre interceptări. Mai mult, chiar şi restul jurnaliştilor cunoşteau practicile colegilor. Cu toate acestea, nimeni nu a suflat un cuvînt. Poliţia, care avusese timp să se uite peste dosarele depuse împotriva News of the World pentru aceste interceptări, nu reuşise, vreme de patru ani, să analizeze situaţia. Uneori, poliţiştii chiar cereau bani jurnaliştilor în schimbul unor informaţii secrete, iar aceştia îşi goleau buzunarele pentru a obţine, cu şi la orice preţ, un nou cap de ziar.

Orice preţ?

„Această zi marchează sfîrşitul unui ziar pentru care jurnaliştii ar căuta să obţină poveşti cu orice preţ“ a spus Dan Arnold, reporter de investigaţii pentru News of the World între 1994 şi 1996, în ziua în care tabloidul se tipărea pentru ultima dată, cu titlul: „Vă mulţumim şi la revedere“. Dar care este limita pe care orice jurnalist ar trebui să o respecte? „Înainte de a decide să interceptezi telefoane, trebuie să te asiguri că ai deja suficiente dovezi, că există o criminalitate pe care vrei să o arăţi publicului. Metodele de investigaţii trebuie să fie proporţionale cu gravitatea faptelor pe care urmăreşti să le dezvălui.“ – spune Edgar Forbes, avocat media britanic şi analist de cazuri media pentru cotidianul The Guardian. Investigaţia reporterilor de la News of the World s-a amestecat în derularea procesului legal al uciderii lui Sarah Payne şi a provocat suferinţă părinţilor ei. „O astfel de practică nu numai că este ilegală, dar şi extrem de imorală“ – spune Forbes. El consideră că acest tip de investigaţii, care dezvăluie constant informaţii obţinute prin metode imorale, pune în pericol standardele jurnalismului în Marea Britanie. Comisia de plîngeri legate de presă (Press Complaints Commission), principalul gardian al principiilor jurnalistice, a atras foarte multe critici în ultimii ani – adaugă el. Pentru a-şi recăpăta imaginea, jurnalismul de investigaţii din Marea Britanie ar trebui să fie mai bine monitorizat în privinţa respectării legilor media şi a eticii profesionale – precizează Forbes: „O astfel de situaţie ne arată că avem nevoie de standarde mai înalte şi de o mult mai bună monitorizare şi sancţionare.“    

Ana-Maria Tolbaru este redactor la Adevărul Europa. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.