Revelaţiile mîrlanilor din noi

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Cu dragoste, din Laos jpeg

M-am întâlnit cu Traian Băsescu de trei ori. Într-una dintre întîlniri ne-a explicat celor de faţă că „ţiganii se recunosc uşor – au palmele galbene cum le are Năstase“. M-am gîndit că e tare de tot să ne spună asta şi că am avea nevoie de ceva mai mulţi specialişti ca domnu’ preşedinte, mai ales că, la recensămînt, întotdeauna dă mai puţini „ţigani“ la numărătoare decît estimările. Apoi m-am gîndit dacă şăfu’ a verificat-o şi pe doamna Udrea. Am ezitat să întreb asta, cîteodată mă loveşte politeţea în momentul cel mai nepotrivit. Domnul Baconschi – bruneţel, cu palmele cam gălbioare, care stătea chiar lîngă preşedinte – sigur fusese testat şi dovedit din vîna de dac şi roman ortodox. Cine ştie, se poate să fi fost angajat ca o măsură de discriminare pozitivă (daco-romanii ortodocşi sînt rari), avînd în vedere gafele pe care acesta avea să le facă mai tîrziu. 

L-am judecat dur pe preşedintele României în momentul în care a ieşit în presă povestea cu „ţiganca împuţită“. Cîteva sute de opozanţi ai lui Băsescu (pe atunci era cooleanu’ să fii pro-Băsescu) şi activişti pentru drepturile omului, inclusiv eu, am „urlat“ pe e-mail şi pe reţelele de socializare că ar trebui să venim în faţa Cotroceniului să protestăm. M-am dus. Ploua un pic. A fost mai multă presă în căutare de scandal decît activişti. Am fost, în total, opt. Se pare că prejudecata că doar nouă, romilor, ne-ar fi teamă de apă e aplicabilă şi unei bune părţi a activiştilor hipsteri. 

Venind acasă, m-am gîndit – pentru prima dată – că poate îl judec prea dur pe Traian Băsescu. Că poate mă grăbesc în a pune etichete de rasişti unor politicieni care într-adevăr au idei preconcepute, spun sau scriu tîmpenii evidente şi că, în schimb, sînt mult prea drăguţ cu corupţia şi ipocrizia din sînul unei bune părţi a societăţii civile, prieteni de-ai mei. 

Mi-am amintit de nemţoaicele care zîmbeau cu gura pînă la urechi uitîndu-se la mine jucînd baschet. Am fost convins că le plăceam – jucam baschet bine, eram singurul care nu părea lovit de hepatită de pe teren (desigur, cu excepţia palmelor), credeam că sînt şi foarte deşteptuţ şi, cumva, că asta era evident. 

Faptul că atracţia venea de la purtarea celor mai frumoşi chiloţi-boxeri pe care îi aveam (luaţi din tîrgul de haine vechi din Craiova) ca pantaloni scurţi, aşa cum o făcusem pentru cîţiva ani în Craiova împreună cu alţi jucători şmecheri, mi-a trecut prin cap doar cîţiva ani mai tîrziu, cînd am priceput la ce folosesc boxerii… 

Am fost un cretin de mult prea multe ori ca să nu îmi dau seama – e drept, cu greu – că aplic standarde duble. Că ar trebui să fiu la fel de deschis la ideea că cei din jurul meu ar putea să înveţe şi să încerce să fie mai buni, pe cît sînt de drăguţ şi iertător cu propriile idioţenii sau cu cele ale amicilor mei. 

Prima mea călătorie cu avionul a fost traumatizantă. Era pe la începutul anilor ’90. Mama mi-a pregătit cozonaci, nişte sandwich-uri cu carne de porc, carne cu grăsime la borcan, nişte jumări şi două pîini, toate în nişte pungi şucare din plastic, cu tipe sexy. Drumul pînă la Bucureşti a fost normal. În Bucureşti au început să apară problemele, după ce am ajuns, cu chiu, cu vai, la aeroport. Aveam toată averea familiei asupra mea, în total 76 de mărci, pe care le ţineam într-un buzunar ascuns făcut de mama în chiloţi. Nu se ştie niciodată cum te pot fura nemţii. O sticlă de apă în aeroport era în jur de trei mărci. Să şi mănînc ceva m-ar fi costat vreo zece mărci. 

În avion am stat între o doamnă elegantă şi un domn, am crezut, neamţ. Nu am vrut să primesc mîncarea servită de stewardese. M-am gîndit că probabil o să fie mai scumpă decît în aeroport. Nici apă sau suc nu am luat, din aceleaşi considerente. Din pungile care deja arătau murdare şi erau soioase mi-am scos cozonacul şi sandwich-urile ambalate în hîrtie de ziar – şi ele pline de unsoare. Un sandwich a căzut pe doamna de lîngă mine. Apă am băut din sticla mea – a fost stătută, dar măcar era gratis. Am fost convins că am făcut ditamai economia. 

M-am surprins, acum cîţiva ani, strîmbîndu-mă dezgustat la un tip brunet care mirosea a transpiraţie, mînca o chestie greţoasă şi vorbea tare la telefon lîngă mine în avionul care se pregătea să plece. Şi mi-am amintit că doamna elegantă de lîngă mine a zîmbit, mi-a dat sandwich-ul soios care îi aterizase în poală şi mi-a urat poftă bună. Domnul pe care îl credeam neamţ avea un rînjet dezgustat şi era îngrămădit lîngă geam, ca şi cum aş fi avut rîie. A înjurat cînd nu am ştiut cum să-mi desfac centura. Era român. 

M-a şocat că, deşi trecuseră 15 ani, eu eram brusc în rolul „neamţului“. Am vorbit cu cel de lîngă mine. Era într-adevăr pentru prima oară într-un avion şi plecase la muncă, în construcţii, în Germania. Era speriat de ceea ce urma să i se întîmple. Am încercat să îl liniştesc.

Cred că fiecare dintre noi sîntem într-o continuă schimbare. Conştient sau nu, ceea ce ni se întîmplă, ceea ce citim, ceea ce auzim, cei cu care interacţionăm, toate ne fac să ne schimbăm. Dacă e în bine sau în rău – în cele mai multe cazuri, depinde de sistemul de valori al fiecăruia.

Traian Băsescu şi-a cerut scuze public pentru deportarea la Bug şi pentru Holocaust. Nu ştiu dacă a făcut-o pentru că a avut revelaţia mîrlanului pe care l-am descoperit adesea şi în mine sau a fost un gest simbolic. Dar prefer să cred prima variantă. 

Nu cred asta pentru că îmi place Traian Băsescu (nu îmi place) sau pentru că aş fi un om bun. E o chestie mult mai pragmatică – sper ca şi alţii, care s-au lovit vreodată de mîrlănia mea, să gîndească că am încercat să mă schimb nu pentru a cîştiga ceva, ci pur şi simplu pentru că am mai învăţat dintr-o tîmpenie. 

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului şi fondator al Policy Center for Roma and Minorities. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.