Propaganda rusă. Cum ne ferim

Publicat în Dilema Veche nr. 741 din 3-9 mai 2018
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Rațional vorbind, rușii nu se pot aștepta la o susținere consistentă în opinia publică de la noi pentru cel puțin o generație de acum înainte. Rusofobia este prea înrădăcinată în sufletul nostru colectiv, cu prea bune motive. Nici măcar anti-occidentalii noștri cei mai vehemenți nu propun o cale pro-rusă, ci o iluzorie cale a independenței totale, a neutralității. Ei nu visează o Românie aliată cu Rusia, ci o Românie „care de nimeni nu depandă“, care joacă, demn, cu toate puterile în mod egal: o Românie de capul ei. În fine, e dreptul lor să viseze frumos. Fapt este că propaganda rusă de la noi, oricît ar fi de abilă, nu poate spera să obțină amorul nostru. Asta se poate, cred, în Bulgaria sau în Serbia – dar la noi, nu. Dar, dacă nu ne poate cuceri inimile, ne poate încurca mințile. Prin urmare, scopul propagandei ruse la noi nu poate fi altul decît confuzia. Rusia vrea o Românie vulnerabilă și ezitantă, frămîntată și dezorientată nu pentru a o cuceri, ci pentru a se asigura că puterile rivale (SUA, mai ales) nu pot avea în România un aliat temeinic, sigur, predictibil. Astfel, după observațiile mele, propaganda rusă de la noi lucrează pe două direcții.

Prima este aceea a adîncirii faliilor deja existente în societatea românească. Disputele în legătură cu lupta anticorupție, cu distribuirea resurselor, cu moralitatea publică, cu tradițiile creștine; falia dintre progresiști și conservatori, cea dintre pro-occidentali și anti-occidentali, cea dintre cei care se uită la Antena 3 și cei care stau tot timpul cu nasul în laptop-uri, cea dintre lucrătorii „la privat“ și lucrătorii „la stat“ – acestea sînt țintele propagandei ruse. Primul obiectiv este să facă lucrurile să pară simple. Orice răgaz de gîndire trebuie suprimat, pentru că clipa de reflecție atenuează isteria. Așa că totul trebuie livrat în formă incendiară și simplă. Românul trebuie să știe că „adversarul“ e ușor de identificat. E de-ajuns un semn și știi totul despre el. De pildă, merge la mitingurile din Piața Victoriei? Asta înseamnă că este anti-ortodox, pro-LGBT, pro-occidental, lucrează „la privat“ și, în ultimă instanță, e cumpărat de Soros. Prin urmare, conservatorii trebuie să-l ia la ochi drept inamic. Dimpotrivă, mergi duminica la biserică, nu poți fi decît „cu rușii“, iubitor de corupție, prost grămadă, spălat pe creier de Antena 3, bugetar care tremură după o firimitură în plus de la buget. Progresiștii trebuie să se năpustească furios asupra acestui tip uman. Aș spune că obiectivul acestei acțiuni de propagandă este: puțină gîndire și multă emoție de toate părțile. Și, prea adesea, ține!

A doua direcție de propagandă este specularea unor sentimente frumoase, specifice tuturor oamenilor. Ai o situație foarte complicată – de pildă, cea din Siria. Iarăși, ideea este să o faci simplă, simplă de tot. Sigur că orice om detestă războiul și e oripilat de moartea groaznică a civililor. Speculezi asta cu clipuri de genul „bogații bagă milioane de dolari în arme ca să omoare săracii care trăiesc cu 5 dolari pe zi“. Cum să nu te revolți? Ți se arată avioane americane care trimit rachete – că avioane rusești care fac același lucru nu prea vezi. Furia merge spre americani. Nu ai timp să te informezi, să înțelegi că sutele de mii de morți din Siria sînt mai degrabă în pasivul moral al lui Putin, care sprijină regimul lui Bashar al-Assad. Tu vezi avioane americane care trag, apoi vezi copii arși – gata, americanii sînt niște bestii. La fel, tema ecologistă. În fapt, și ea extrem de complicată. Prețul plătit pentru tehnologie și confort trebuie mereu plătit, dar trebuie și echilibrat – asta nu este deloc simplu. Dar în termenii propagandei anti-occidentale totul e prezentat simplu, simplu de tot: corporațiile americane distrug natura din țara ta pentru profitul lor. Evident că orice om vrea un mediu curat, aer sănătos, ape perfect potabile, păduri vaste, zoologie variată și botanică neamenințată. Și îți trebuie un timp ca să te informezi, să vezi ce anume este periculos și ce nu în fiecare proiect energetic contestat. Dar nu poți să nu observi că, în cazurile Roșia Montana și Pungești cel puțin, așa complicate și controversate cum erau, activiștii ecologiști au fost extrem de radicali și clari în cererile lor, dar nu prea s-au consemnat proteste similare în privința unor investiții rusești echivalente. Mă grăbesc să precizez că nu-mi trece prin cap să spun că oamenii care au protestat împotriva acestor două proiecte occidentale au făcut jocul rușilor. N am nici o dovadă în acest sens. Iar proiectele, mai ales cel de la Roșia Montana, aveau umbrele lor. Ce vreau să spun este că o asemenea sensibilitate, firească uman și benefică social, poate fi speculată de o atare propagandă. Iar istoria Războiului Rece dovedește că URSS lucra masiv prin tinerii ecologiști occidentali. De ce s-ar fi oprit Rusia lui Putin să o facă?

Și dacă tot am adus aminte de anii 1950-1990, precizez că se joacă pe mai departe cu o tactică foarte eficientă pe atunci: tactica echivalenței morale. Dacă, totuși, cineva atrage atenția asupra vinovățiilor Rusiei, se răspunde „lasă că nici americani nu-s mai breji“. S-a scris mult despre „echivalența morală“. Este un raționament etic care dă omului impresia că e corect și echilibrat cu minimum de efort de gîndire. Mai precis, nu-l solicită și îi dă confort interior. Excelent pentru oricine! Efortul de a înțelege gradele de vinovăție într-o situație încurcată e complicat, e cu bătaie de cap – de ce să-l mai fac? Am zis că toți sînt la fel, gata, am închis onorabil subiectul. În general, bestiile practică această tactică ticăloasă. Nu mă blama pe mine, și tu ești de vină, toți sîntem de vină. Nu așa spuneau și zeloșii comunismului de la noi după ce regimul lor s-a prăbușit?

Așadar, ațîțarea tensiunii între clivajele firești ale oricărei societăți democratice și, în același timp, miza pe slăbiciuni omenești diafane sînt abil speculate pentru creșterea anti-occidentalismului de la noi.

Eu văd un singur fel de a rezista acestei propagande. Trebuie lucrat la atenuarea slăbiciunilor care asigură succesul acestei propagande. Oamenii diferiți din societatea noastră liberă trebuie să reînvețe să empatizeze unii cu ceilalți, iar fiecare dintre noi trebuie să reînvețe lecția spiritului critic. Omenie și discernămînt – asta dă de rușine orice încercare propagandistică de a ne rupe de Occident.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.