Promisiuni şi omisiuni. Bilanţul lui Hollande

Publicat în Dilema Veche nr. 668 din 8-16 decembrie 2016
Salutări de la Basel jpeg

Preşedintele Franţei a anunţat că nu va candida la alegerile din 2017. E o premieră absolută: e pentru prima dată cînd un preşedinte francez nu se prezintă la alegeri pentru a obţine un al doilea mandat. François Hollande, a cărui cotă de popularitate e în cădere liberă, îi deschide astfel calea premierului Manuel Valls drept candidat al stîngii. E o decizie înţeleaptă într-un moment în care populismul şi extrema dreaptă par să pună stăpînire pe Franţa. Cum se explică impopularitatea preşedintelui? Cum se explică adeziunea tot mai mare pentru Marine Le Pen şi al său Front Național? Ambele fenomene se datorează, în mare măsură, chiar preşedintelui.

În 2012, la începutul mandatului său, Hollande anunţa un program de redresare economică întins pe doi ani. Erau 60 de promisiuni ferme şi „o agendă a schimbării“. Era perioada marilor speranţe. Preşedintele tocmai ales promisese să repare marile nedreptăţi sociale, să restabilească coeziunea, să ofere certitudinea bunăstării pentru toţi. Cel mai important punct pe această agendă: reducerea şomajului. Preşedintele s-a mai angajat atunci să adopte măsuri de stimulare a competitivităţii şi să echilibreze conturile publice. Era un program considerat ambiţios chiar şi de susţinătorii săi. Ce s-a ales de aceste promisiuni?

Primele rezultate ale măsurilor promise de Hollande încep să se vadă: şomajul e în uşoară scădere, la o cotă de puţin sub 10%. Dar în nici un caz nu se poate vorbi de o inversare a trend-ului: pur şi simplu se fac prea puţine noi angajări. Iar această infimă scădere a ratei şomajului vine, oricum, prea tîrziu, pe final de mandat, nu după doi ani, aşa cum se angajase preşedintele. În schimb, preşedintele socialist a redus taxele întreprinderilor şi a reuşit să impună un aşa-numit „pact de responsabilitate“. Şi, poate cel mai important, a reuşit să impună, în ciuda opoziţiei din propriul partid, o reformă a Codului muncii. Chiar dacă efectele nu pot fi depistate imediat, adoptarea acestor măsuri e mai degrabă o reuşită. Cît priveşte cheltuielile publice angajate prin aceste măsuri, acestea vor pune la grea încercare bugetul statului. În plan social şi economic, bilanţul e mai degrabă modest. Încrederea votanţilor de stînga nu a fost răsplătită. Singura promisiune îndeplinită cu certitudine de Hollande e aceea că nu va mai candida dacă nu va reuşi să inverseze curba şomajului.

Atacurile teroriste sîngeroase de anul trecut au marcat puternic acţiunea politică a preşedintelui Hollande, care s-a văzut în situaţia de a interveni pentru a consolida statul. Printre altele, el a propus o revizuire a Constituţiei în ceea ce priveşte situaţiile şi modalităţile în care se poate declara starea de urgenţă (de necesitate), precum şi prerogative suplimentare pentru preşedinte în situaţii speciale. Provocarea la care a trebuit să răspundă preşedintele a fost cum să lupţi împotriva terorismului fără să restrîngi libertăţile cetăţeneşti. La scurt timp după atentate, Franţa a adoptat modificări legislative cu privire la acordarea şi mai ales la retragerea cetăţeniei, modificări ale Codului Penal, mai precis înăsprirea considerabilă a pedepselor, dar şi noi încadrări juridice ale unor infracţiuni asociate terorismului. În plus, guvernul a anunţat 5000 de posturi noi în Poliţie şi Jandarmerie, 2500 de posturi noi în Justiţie şi 1000 de posturi noi la unităţile de graniţă. În plus, Hollande a mai anunţat, alt­fel decît promisese iniţial, că Franţa nu îşi va mai diminua efectivele militare. Esenţial în pachetul de măsuri împotriva terorismului e tonul general: „Pactul de securitate e mai important decît pactul de stabilitate“. Asta înseamnă mijloace (financiare) suplimentare puse la dispoziţia Armatei, Poliţiei şi Justiţiei pentru a combate terorismul, angajarea unor cheltuieli chiar cu riscul unor dezechilibre bugetare. Aceste cheltuieli suplimentare se ridică la aproape zece miliarde de euro pe an, indică unele estimări. Echilibrul bugetar pare o ţintă tot mai greu de atins în aceste condiţii. Cît priveşte securitatea naţională, e clar că e o misiune tot mai greu de îndeplinit. Dar asta nu i se mai poate imputa preşedintelui. Chiar dacă, simbolic, o garantează.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.