Procesul de pace și Primăvara arabă

Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Procesul de pace și Primăvara arabă jpeg

Discursul preşedintelui Barack Obama despre revoltele populare care au loc în Orientul Mijlociu, urmat de vizita la Washington a prim-ministrului israelian Beniamin Netaniahu, a urmărit să demareze un nou efort de resuscitare a procesului de pace israelo-palestinian. 

În schimb, Netaniahu a găsit în discursul lui Obama un prilej de a sublinia propria opoziţie, bine documentată, faţă de soluţia bistatală bazată pe revenirea la graniţele ante-1967. El a ales să nu ia în considerare nici tema utilizării acestor graniţe ca punct de plecare al negocierilor, nici ideea lui Obama privind schimbul de teritorii (un element de uz curent în negocierile internaţionale de pace), ca mijloc de a ajunge de la acest punct de plecare la închiderea jocului. 

Reacţia lui Netaniahu la iniţiativa lui Obama a semnalat ceea ce, de la o vreme, era evident: complexul proces regional cunoscut sub denumirea de „Primăvara arabă“ şi apropierea anului electoral american pentru alegeri prezidenţiale sînt circumstanţe defavorabile tentativei de reluare a procesului de pace. După cum a sugerat declaraţia lui Netaniahu, israelienii au cîteva îngrijorări majore: dacă ecuaţia de bază rămîne, în cele din urmă, „teritorii contra pace“, cine vor fi interlocutorii lor, după ce furtuna din lumea arabă se va potoli? 

Acest moment anevoios este un bun prilej pentru a formula cîteva întrebări fundamentale privind chiar efortul de pace – un proces a cărui durată, măsurată în ani, începe să coincidă cu durata de viaţă a unora dintre protagonişti. 

Elementele unui eventual acord se cunosc de ani de zile: crearea unui stat palestinian viabil – un obiectiv susţinut de ultimii doi preşedinţi ai SUA –, asociată cu menţinerea unor graniţe sigure pentru Israel, cîteva aranjamente suplimentare cu privire la Ierusalim, şi un pachet economic. Dacă aceste componente ar fi ambalate şi vîndute ca un joc de societate, participanţii la joc nu ar considera foarte dificilă instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Şi totuşi, de zeci de ani, nici una dintre tabere şi nici vreunul dintre numeroşii moderatori de pace nu au fost capabili să cîştige jocul. 

Acum, cînd o situaţie regională furtunoasă se suprapune cu un sezon electoral american la fel de furtunos (în care nici o temă nu e cruţată de arena politică), sarcina asamblării acestor elemente este cu atît mai dificilă. E prea devreme să evaluăm efectul istoric al „Primăverii arabe“, dar dacă ar fi să tragem astăzi o concluzie, am spune că Israelul şi vecinii săi palestinieni nu prea au nici o legătură cu aceasta. Evenimentele din această primăvară – din Africa de Nord, din Peninsula Arabă şi chiar din Levant – trebuie să-i fi convins pe americani (şi pe alţii), care îşi imaginează că lumea arabă nu se gîndeşte decît la cauza palestiniană, de contrariu. 

În lunile care urmează, ne putem aştepta ca ţările din regiune să se concentreze pe probleme de guvernare, pe dezvoltarea de competenţe, pe drepturile omului şi pe modalităţi de a crea economii capabile să răspundă aspiraţiilor propriilor cetăţeni, greu încercaţi, către o viaţă mai bună. Noii lideri arabi se vor lupta din răsputeri cu aşteptările tot mai mari ale publicului, iar disponibilitatea lor de a se implica în procesul de pace va trece pe planul doi. 

Astfel, s-ar putea argumenta că, în timpul acestei delicate perioade de tranziţie şi în absenţa totală a oricărui indicator de progres, procesul de pace ar putea beneficia – cel puţin pentru moment – de o remiză, dacă nu de o benefică neglijare. Cînd nimic nu se mişcă în direcţia bună, cea mai adecvată măsură ar putea fi apăsarea butonului pauză. 

Aici, fiecare trebuie să păşească cu grijă. S-a discutat îndelung asupra modului în care evenimentele regionale ar putea, eventual, afecta procesul de pace. De exemplu, orice guvernare din Egipt va trebui să se confrunte, pe viitor, cu mai multe structuri democratice interne (cum ar fi comitetele parlamentare). Dar şi absenţa unui proces de pace ar putea influenţa, la rîndul ei, evenimentele regionale din ţările Orientului Mijlociu în care au loc reforme. Nu trebuie să ignorăm felul în care absenţa unui proces de pace ar putea eroda, în cele din urmă, realizările fragile (şi cîtuşi de puţin universale) din restul lumii arabe. Dacă procesul de pace nu are loc, vidul rezultat ar putea tenta pe oricine din lumea arabă să exploateze problema aşteptărilor economice crescînde – şi a aşteptărilor politice, vai, spulberate – prin binecunoscuta demagogie anti-israeliană. Unul dintre aspectele cele mai promiţătoare şi îmbucurătoare ale „Primăverii arabe“ a fost remisiunea radicalismului arab în avantajul unor oameni reali, nerăbdători să abordeze probleme reale; dar absenţa unui proces de pace ar putea favoriza revenirea lui. 

De aceea, decidenţii politici trebuie să facă faţă unor provocări dificile. Este esenţial să se răspundă „Primăverii arabe“ cu un ajutor pe măsura oportunităţilor istorice ale mişcării. Efortul administraţiei Obama în Egipt, precum şi propunerile G8 cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru întreaga regiune, indică faptul că liderii internaţionali realizează că parcurg un moment decisiv. Dar această recunoaştere nu va fi suficientă. Liderii mondiali trebuie să ajute un proces de pace cotonogit să se ridice de la podea, să-şi revină în fire şi să lupte mai departe. 

Christopher R. Hill, fost ministru secretar de stat pentru Asia de Est în Ministerul de Externe al SUA, a fost ambasador SUA în Irak, Coreea de Sud, Macedonia şi Polonia, trimis special al SUA în Kosovo, negociator al Acordurilor de pace Dayton şi negociator principal al SUA pentru Coreea de Nord, între 2005-2009. În prezent, este decanul Facultăţii de Studii Internaţionale Korbel, la Universitatea Denver.

Copyright: Project Syndicate, 2011
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.