40% din consumul e­ner­getic al Uniunii Europene e asigurat de gaze naturale importate din Rusia. O mare parte din cantitatea necesară ajunge prin conducte care traversează Ucraina. Cele două conducte North Stream 1, operațional, și North Stream 2, în curs de construire, permit Rusiei să exporte gaz în Germania evitînd ruta ucraineană. Drumul drept înseamnă profit mai mare. Eforturile Bruxelles-ului de a reglementa proiectul sînt susținute de Franța, care și-ar dori ca noul gazoduct să se supună directivelor europene. Franța susține revizuirea directivei astfel încît să se aplice și gazoductelor din țări terțe care intră pe teritoriul Uniunii. Germania a susținut însă că în acest caz e vorba de un proiect întreprins de entități private (în principal Gazprom, apoi E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie) și că, de vreme ce furnizorul este Rusia, nu ar avea de ce să se supună directivei. Dacă, în cele din urmă, directiva va fi aplicată în sensul dorit de Bruxelles și de Paris, toate gazoductele existente sau viitoare care ajung în Europa vor trebui să întrunească patru principii: tarife non-discriminatorii, raportarea transparentă a cantităților de gaz transportat, redistribuirea către alte state a cel puțin 10% din capacitatea de transport și, în fine, deconcentrarea proprietății asupra gazoductului. Acest ultim criteriu era și cel mai dificil de transpus și a fost nevoie de intense dialoguri diplomatice pentru a se ajunge la un compromis. Furnizorul rusesc Gazprom nu va putea controla și distribuția prin North Stream. Compromisul nu blochează proiectul, dar schimbă în mod esențial modul în care va fi operat gazoductul. Dincolo de obiecția Franței, North Stream e problematic din perspectivă politică. Pentru Rusia nu era esențial să controleze, prin Gazprom, transportul în Europa, ci să exporte gaz Germaniei pe ruta directă. E un interes economic și politic deopotrivă. Interesul Germaniei e să obțină gaze naturale la un preț convenabil. Controversele apar cînd se iau în calcul și interesele politice.

De cîteva luni, Statele Unite ale Americii fac presiuni tot mai mari pentru a compromite proiectul ruso-german. Ambasadorii SUA la Berlin, Copenhaga şi Bruxelles au atras atenția că North Stream 2 va spori dependența energetică a Germaniei și a Europei de gazul rusesc și că, prin urmare, gazoductul va crea o anume sensibilitate sau vulnerabilitate în relația cu Moscova. Ţările baltice şi Polonia consideră North Stream 2 un pericol pentru securitatea lor naţională. Cel mai înverșunat adversar al proiectului este, cum era de așteptat, Ucraina. În momentul în care conducta va deveni funcțională, gazoductul care traversează Ucraina va deveni inutil, privînd această țară atît de venituri importante, cît și de o pîrghie în relația cu Uniunea Europeană. 16 state europene se opun proiectului ruso-german. În acest context, Germania riscă să se izoleze în Europa.

Poziția Berlinului în chestiunea North Stream 2 e problematică pentru că evită, interesat, nu din neglijență, să ia în calcul relațiile politice: e doar un discurs economic și atîta tot. Evident, un proiect de o asemenea anvergură nu are cum să fie nepolitic. Nici măcar atunci cînd de pe urma lui profită doar țări prietene care respectă regulile internaționale. Doar că Rusia nu mai e o țară prietenă a Germaniei – atrage atenția Frankfurter Allgemeine Zeitung. Moscova se comportă de parcă ar fi în război cu Vestul: „În Ucraina, acest război e purtat cu puterea armelor. În Regatul Unit, cu spioni care-i atacă pe adversarii Kremlinului. În Germania și în alte țări – prin atacuri informaționale asupra instituțiilor democratice“. Încă de la primul conflict ruso-ucrainean pe tema gazului, din 2005-2006, Moscova a demostrat că folosește resursele energetice ca pe instrumente ale puterii. Și că de la armistițiul foarte fragil din Georgia, trecînd prin anexarea Crimeei și pînă la denunțarea tratatului privind forțele nucleare intermediare, Rusia a arătat că nu respectă regulile și convențiile internaționale. Acestea sînt premisele de la care ar trebui să pornească analiza de oportunitate pentru North Stream 2, atrage atenția FAZ. Prețul preferențial al gazelor vine la pachet cu o creștere a dependenței față de Rusia și cu alterarea unor relații politice în Europa.n n n