Politica tuturor, interesele fiecăruia

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
Politica tuturor, interesele fiecăruia jpeg

Raportul SAR pe 2014 a avut o temă care nu mă putea lăsa indiferent. Şi-a propus să descopere cît a cîştigat, cît ar fi putut cîştiga şi ce a pierdut România de cînd este membră a Uniunii Europene, ca urmare a calităţii de stat membru. Într-o ţară atît de isteric bipolară, a citi un raport scris de experţi fără evidente deviaţiuni politice partizane a fost o plăcere. Am simţit, însă, pe alocuri, nevoia unei contextualizări suplimentare. Este simplu să afirmi că România nu are o strategie naţională bine definită într-un domeniu sau altul, dar cred că ar fi fost interesant de pus acest aparent handicap în raport cu bîlbîielile la nivel general european. Simt încă lipsa unor studii care să analizeze, sector cu sector, politicile publice desenate la Bruxelles şi apoi să le compare cu interesele naţionale româneşti şi cu intenţiile guvernamentale afirmate în Piaţa Victoriei. Cîte dintre strategiile sectoriale naţionale se află pe curs de coliziune cu cele europene, cîte sînt mai degrabă mimate decît asumate şi în care dintre ele interesul naţional nu este întru totul servit prin obiectivele general comunitare? Îmi propun să dau un exemplu: agricultura. Am ales-o deoarece România are interese mari, pentru că domnul comisar Cioloş a fost la lansarea raportului şi deoarece domnia sa tocmai a parafat un program de reformă a singurei politici cu adevărat comune în Uniunea Europeană.

Citind enumerarea principiilor de reformare a PAC-ului, constat că unele decizii s-au mutat spre guvernele naţionale. Altfel spus, libertatea de mişcare între un model sau altul de finanţare este ceva mai mare. Un stat membru poate insista (între limite, desigur) pe susţinerea tînărului sau micului fermier, alt stat membru poate accentua pe reducerea poluării agricole. Dincolo de aceste marje permise, rămîn cinci obiective mari care sînt impuse ca termeni ai strategiei generale a dezvoltării agricole europene. Ele vor influenţa într-o bună măsură modul şi viteza de dezvoltare a industriei agro-alimentare româneşti.

De exemplu, Comisia îşi doreşte ca fermierii să fie mai eco. Adică agricultura să afecteze mai puţin echilibrul natural. Interesant pentru Vest. Acolo, îmbunătăţirile funciare sînt în bună parte rezolvate. Irigaţiile, terasările, îndiguirile (adică lucrările care afectează echilibrul natural) sînt bifate. România are însă un handicap uriaş la capitolele astea şi un volum mare de investiţii restante pentru a recupera din productivitatea la hectar. Dacă nu lucrările de îmbunătăţiri funciare ar fi problema, adică nu le consideri a afecta natura, ce ar mai rămîne? Biotehnologiile (cunoscute şi ca organisme modificate genetic). Ele dăunează mediului pentru că ar reduce biodiversitatea. Nu aş fi mare partizan al lor dacă nu aş şti că orice vacă europeană se hrăneşte masiv cu soia modificată genetic, importată din Statele Unite sau America de Sud, că respectivele soiuri nu au liber la cultură în UE şi că pe teritoriul României se găseşte una dintre puţinele zone potrivite pentru această cultură, în cele 28 de state membre. Rezultatul concret al acestei griji pentru biodiversitate este că producătorii americani vînd, iar cei români nu au voie să cultive. Evident, tot la capitolul „grijă pentru natură“ ar intra descurajarea chimicalelor şi sprijinul pentru producţia de mîncare cît mai „curată“ şi tradiţională. Lăsînd la o parte faptul că biotehnologiile ar reduce drastic nevoia de chimicale, mai rămîne problema preţului. Vă spun sincer: îmi place la nebunie magiunul de Topoloveni, dar nu îmi permit să îl mănînc la fiecare mic dejun. E cam scump! Iar muşchiul de vită hrănită doar cu iarbă spălată de roua dimineţii prin Alpii bavarezi sau prin munţii Dornei ar fi peste 200 de lei kilogramul. Aşa că, vrem, nu vrem, e nevoie de industrie alimentară făcută pe suprafeţe mari, de care România (spre deosebire de multe alte state membre) dispune şi care nu este deosebit încurajată în noua PAC.

Promit, însă, că săptămîna viitoare voi scrie despre obiectivele care chiar s-ar potrivi de minune agriculturii româneşti. Să arăt că nu sînt eurocîrcotaş cu totul…

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.