Pierde teren democraţia liberală?

Publicat în Dilema Veche nr. 681 din 9-15 martie 2017
Trump  „Corporatizarea” relațiilor internaționale jpeg

Ne aflăm abia într-a doua lună a mandatului prezidențial al lui Donald Trump și mulți americani sînt deja obosiți de întregul circ și se întreabă ce vor aduce cele 46 de luni care urmează.

Pe lîngă faptul că produce îngrijorări permanente, bizara președinție a lui Trump pune o întrebare cu adevărat importantă: riscă democrația liberală, asediată deja în multe dintre avanposturile sale de pe mapamond, să piardă chiar și propria fortăreață? În caz că da, implicațiile pentru politica externă a SUA și pentru restul lumii vor fi de amploare.

SUA au ales un președinte a cărui cunoaștere a democrației americane se rezumă la simplul fapt că a cîștigat de partea sa Colegiul Electoral. E drept, asta presupune o oarecare familiarizare cu Constituția SUA, în care este definit și rolul Colegiului Electoral. Dincolo de asta însă, Trump nu pare să respecte din cale-afară sistemul de piedici și contraponderi al Constituției și nici separarea puterilor între departamentele executiv, judiciar și legislativ ale guvernului. Nu respectă nici presa, „a patra putere“ a Americii, pe care a început să o descrie ca pe „inamicul poporului american“.

Alegerile sînt necesare, dar nu și suficiente pentru menținerea principiilor de bază ale democrației liberale. În fond, președintele rus Vladimir Putin, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și mulți alți despoți au ajuns la putere prin vot popular.

După cum știe și un copil de școală, alegerile presupun ca toți cetățenii să tolereze puncte de vedere diferite de cele proprii. Alegerile nu au ca scop să transceandă sau să răstoarne instituțiile democratice ori principiul separației puterilor. Indiferent de rezultatele finale ale administrației Trump, primele sale luni de decrete prezidențiale – sau „ordonanțe executive“, în jargon politic american – nu pot fi văzute ca un triumf la democrației liberale.

Trump ar face bine să studieze Constituția și, între timp, să găsească un răgaz pentru a citi cîteva dintre documentele fondatoare ale republicii. Ar putea începe cu Mayflower Compact din 1620, care recunoștea implicit drepturile minorită-ților politice și sociale, într-una dintre primele colonii religioase americane.

Dar Trump nu este singurul american care ar trebui să folosească acest răgaz pentru a reflecta la istoria propriei țări și la rolul ei în lume. Chiar dacă sloganul „America înainte de toate“ al administrației Trump poate suna înfricoșător pentru anumite urechi din afara țării, altora le poate aduce alinare.

Începînd cu sfîrșitul Războiului Rece, cu mai bine de un sfert de secol în urmă, scopul principal al politicii externe americane a fost de a răspîndi democrația în întreaga lume. Dar, în urmărirea acestui scop nobil, SUA au întrecut uneori măsura. Chiar dacă efortul Americii de a sprijini democrația ar părea să o așeze în rînd cu îngerii, politicile sale au fost adesea implementate cu o anumită aroganță și chiar cu mînie.

Anumitor țări, America le-a administrat cu forța democrația sau le-a oferit o din vîrful baionetei. Există multe motive pentru care democrația liberală pierde teren în multe părți ale lumii, și unul dintre ele este cu siguranță resentimentul crescînd al altor țări și al liderilor lor care s-au săturat să asculte acuzațiile, lecțiile și dojenile americane.

Să luăm Irakul. Mulți observatori occidentali au fost entuziasmați de priveliștea degetelor pătate cu cerneală ale irakienilor, după ce au votat cu ocazia primelor alegeri libere din țară. Dar, în vreme ce alegerile libere sînt adesea un prim pas pe calea democrației, în Irak, traseul care a urmat nu a fost tocmai lin. În loc să fie axate pe probleme de substanță, identitățile politice au devenit în tot mai mare măsură caracterizate de sectarism. Și în curînd a devenit clar că instituțiile democratice și cultura toleranței, pe care acestea se sprijină, nu sînt atît de ușor de implementat în societăți care nu au avut niciodată parte de ele.

Cu cîțiva ani în urmă, am vorbit cu un șef de stat din Balcani, care a petrecut o zi întreagă ascultînd conferința unui filantrop american despre carențele democratice ale tinerei sale țări frămîntate de probleme. Cîntărind apoi costurile politice ale aplicării sfaturilor gratuite ale filantropului, politicianul m-a întrebat: „Și eu ce ar trebui să fac acum?“ Astfel, el a identificat neajunsul fundamental al efortului de a promova democrația: a-i spune cuiva cum să implementeze reforme democratice nu e totuna cu a-ți asuma riscurile și responsabilitățile implementării propriu-zise.

Lăsînd la o parte scena politică actuală, plină de otravă, SUA se bucură încă de una dintre cele mai de succes democrații din istorie. Ea oferă un excelent exemplu de urmat, dar modelul ei nu poate fi impus întregii lumi. A spune oamenilor că țara lor trebuie să fie ca America nu e o strategie sănătoasă.

Democrația liberală, dezechilibrată deja înainte de victoria lui Trump, și-a pierdut acum centrul de greutate. Următorii patru ani ar putea rămîne în istorie ca o perioadă întunecată pentru această prețioasă formă de guvernare. Dar democrația liberală le a supraviețuit în trecut inamicilor săi și va continua probabil să o facă. Iar cei care s-au luptat din greu și au sacrificat atîtea pe altarul ei sînt gata să o ajute să reușească. 

Christopher R. Hill, fost ministru secretar de stat pentru Asia de Est, este decanul Facultăţii de Studii Internaţionale Korbel, la Universitatea Denver, şi autor al volumului Outpost. 

© Project Syndicate, 2017
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză
de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.