Piața cărții și crizele ei
În Franța, industria cărții trece printr-o criză gravă după ce guvernul a anunțat închiderea tuturor întreprinderilor considerate neesențiale ca măsură de limitare a pandemiei: s-au închis restaurante, cafenele, cinematografe, teatre, muzee și cele peste 3.000 de librării. Rețelele de comandă pe Internet sînt dependente de serviciile de livrare la domiciliu, care sînt depășite momentan de comenzi esențiale: alimentație, igienă, sănătate etc. Livrarea cărților la eventualii consumatori care și le-ar permite e deci un coșmar logistic. Aflate în situația de a nu putea difuza cărțile, aproape toate editurile mari au anunțat amînarea publicării unor titluri noi programate inițial să apară în această primăvară. Formulele de adaptare sînt dureroase: multe edituri au anunțat deja că au în vedere concedieri, reduceri ale normelor de lucru și tăieri de salarii. Sprijinul statului e esențial pentru a reduce pierderile. De pildă, Centrul Național al Cărții (CNL) a pus în aplicare un plan de urgență în valoare de cinci milioane de euro menit să sprijine editorii, autorii și difuzorii de carte. Subvențiile deja plătite de CNL pentru evenimente literare anulate din motive de sănătate publică nu mai trebuie returnate, pentru a-i ajuta să facă față cheltuielilor deja angajate cu plata autorilor invitați. În plus, CNL va amîna scadențele împrumuturilor acordate librăriilor și editorilor.
În România, cultura scrisă a beneficiat doar de cîteva forme minimale de încurajare din partea statului: TVA redusă pentru cărți, finanțarea, prin AFCN, a unor proiecte editoriale (bugetul disponibil a tot scăzut, de la un an la altul). Finanțarea revistelor literare în baza unei legi cu numeroase imperfecțiuni și care generează inechități e, poate, un ajutor indirect, căci susține vehicule de promovare a cărților. Criza financiară din 2009 a avut un impact puternic asupra industriei editoriale din România exact în momentul în care tocmai părea că începe să se maturizeze. Criza care se conturează acum vine mult mai abrupt și e mult mai violentă.
Interdicțiile de a circula fac ca evenimentele literare, prezentările, tîrgurile de carte etc. să nu mai poată fi organizate. Sîntem nevoiți să stăm în casă – deci nu mai putem trece pe la librării. Ca urmare a scăderii dramatice a vînzărilor, un important lanț de librării, Cărturești, a anunțat că își închide toate unitățile și că își suspendă plățile către furnizori. Decizia afectează industria în ansamblul ei și pune în dificultate toți actorii implicați pe „linia de producție“ a cărții: autori, traducători, editori, agenți literari, corectori, graficieni, tipografi, difuzori, organizatori de evenimente, agenți de comunicare etc. E un blocaj care, dacă nu va fi gestionat corect și la timp, va genera un faliment în lanț. Cînd vom depăși criza sanitară – căci o vom depăși! – ne vom trezi într-o lume fără cărți. Cărturești solicită autorităților măsuri de sprijin al întreprinderilor din domeniul editorial: acoperirea de către stat a cheltuielilor integrale pentru șomajului tehnic, credite cu dobîndă zero, reglementarea ca situație de forță majoră, inclusiv în privința statutului chiriașului din cadrul spațiilor comerciale.
Și Asociația Editorilor din România (AER) a lansat un apel în care solicită intervenția Guvernului pentru a sprijini industria cărții. Printre altele, e vorba de acordarea imediată de împrumuturi cu dobîndă subvenționată pentru distribuitori, cu unicul scop de achitare a facturilor curente; de amînarea la plată a obligațiilor fiscal-bugetare pentru toate entitățile din segmentul culturii scrise, pe un termen de cel puțin 60 de zile de la încetarea stării de urgență; de introducerea CAEN 5811, aferent activităților de editare de carte, în toate nomenclatoarele cu entitățile care beneficiază de aceste măsuri; de rambursarea, în 30 de zile, a datoriilor restante ale bugetului de stat către
IMM-urile din domeniul editorial (concedii medicale, de maternitate, rambursări TVA etc.); de închiderea de îndată, prin decizie guvernamentală, a tuturor punctelor de comercializare a cărților din centrele comerciale, pentru degrevarea distribuitorilor de plata chiriilor datorate; de facilitarea unui dialog între bănci și clienții persoane juridice care activează în cultura scrisă pentru reeșalonarea debitelor curente și prelungirea scadențelor.
În țara europeană cu cel mai scăzut consum de carte pe cap de locuitor, fragilitatea pieței cărții devine o vulnerabilitate națională. De unde și urgența unei intervenții din partea statului pentru a salva ce mai e de salvat.
