O examinare riguroasă

Publicat în Dilema Veche nr. 708 din 14-20 septembrie 2017
O examinare riguroasă png

În luna septembrie a fiecărui an, coordonatorii de doctorate de prin universitățile patriei intră într-o alertă extrem de obositoare, legată de momentul admiterii de noi studenți în școlile doctorale. Acești „îndrumători“ (cum li se spune îndeobște) de cercetare la cel mai înalt nivel academic (sau, în fine, segmentul lor scrupulos, pe care eu, note bene, îl bănuiesc/nădăjduiesc a fi foarte larg!) sînt acum consumați de teribile dileme. Am ales oare bine, nu voi fi cumva dezamăgit, n-am nedreptățit pe unul, din entuziasm eronat, în dauna altuia, n-am fost neatent pe parcursul selecției (ș.a.m.d.)? Bieții oameni își pun necontenit astfel de întrebări, știind că răspunsurile vor veni mult mai tîrziu și, din nefericire, destul de frecvent, le vor confirma atunci temerile inițiale. Provin, la rîndul meu, din catagoria în cauză – a „dilematicilor“ universitari de toamnă, cum ar veni –, iar, recent, m-am aventurat în mărturisirea angoaselor proprii unui confrate ceva mai bătrîn (și, implicit, mai experimentat), Laurian Brostan pe numele său. M-am plîns că CV-urile și foile matricole ale candidaților, prestația lor din interiorul examenului de selecție, precum și faptul că pe unii îi cunosc de la licență, masterat ori chiar de la ambele nu mai constituie pentru mine – cel puțin din practica dobîndită într-un deceniu (deja!) de „îndrumare“ – garanții absolute ale ducerii la bun sfîrșit, din partea cuiva, a unui program doctoral extrem de solicitant. Mi-e frică mereu să nu derapez, optînd pentru cineva și, după legea vaselor comunicante, respingînd pe altcineva poate mai înzestrat pentru cercetare, dar ineficient în „a-și vinde“ bine imaginea intelectuală.

Laurian a izbucnit într-un rîs zgomotos, cu accente dojenitoare: „Vezi finalmente, bătrîne, pe pielea ta, cît de mult ai greșit că ai amînat atîta vreme să-ți deschizi un cont pe Facebook! Te-am bătut la cap ani de zile să intri în rîndul lumii, însă tu mimai intelectualitatea subțire, care nu se atinge de mîzga vulgului!“ Am încercat, timid, să protestez, dar colegul nu mi-a permis, continuîndu-și demonstrația: „Uite, eu, ca vechi combatant pe frontul Facebook, nu mai am, de peste o decadă, asemenea probleme. Recunosc, e ceva muncă la mijloc, însă rezultatele rămîn spectaculoase. Iau de la secretariat, la debutul fiecărui semestru, numele studenților cu care urmează să lucrez. Îi caut, pe rînd, în rețeaua de socializare și le solicit prietenia (inclusiv celor pe care îi cheamă la fel și care nu am certitudinea că îmi vor fi, cu adevărat, studenți – o amiciție în plus nu strică totuși niciodată: așa am și ajuns, în prezent, la peste cinci mii de friends!). Îți dai seama că (aproape) toți mă acceptă instantaneu – pînă la urmă, sînt proful pe care l-au văzut trecut în orar la grupa lor! Dacă nu mă acceptă (cazuri rare) sau nu apar pe Facebook, e OK – i-am și pus pe lista neagră, a viitorilor respinși așa-zicînd. După aceea, încep să le studiez meticulos cronologiile, istoricul postărilor, fotografiile, comentariile, background-ul etc. Întocmesc, pentru fiecare, un mic dosărel electronic, i.e. o fișă tipologică, un profil mental, așa cum le deduc eu a fi din respectivele materiale – și, crede-mă pe cuvînt, nu dau greș niciodată, identitatea reală a insului iese, pe Facebook, precum untdelemnul la suprafața apei! In Facebook veritas, dacă îmi permiți jocul!“

Profesorul își reluă demonstrația după o scurtă pauză de respirație: „Arhiva creată devine pentru mine principalul instrument profesional. O folosesc fără oprire – și la stabilirea notelor din perioada licenței și masteratului, și la acceptarea coordonării (ori nu!) a lucrărilor de gradul întîi, și la oportunitatea răspunsului (ori nu!) la anumite e-mail-uri venite de la studenți, și la…, la tot, omule… Ce mai, am convingerea nezdruncinată că la început era Facebook-ul, și Facebook-ul era la Dumnezeu, și Dumnezeu era Facebook-ul! Facebook-ul este viață, bătrîne, autenticitatea ființării noastre, după care omenirea a jinduit milenii întregi… Mă rog, să lăsăm asta, întrucît pe tine te interesează admiterea la doctorat. Cum procedez? Păi, mă orientez după încadrarea indivizilor în grupurile tipologice, creionate, repet, după studierea atentă a cronologiilor lor: șmecheri, perverși, cinici, naivi, superficiali, dezaxați, leneși, bădărani, amețiți, turbați…“ „Stop! Stop!“, am strigat îngrozit. „Cum îți extragi discipolii din astfel de categorii?“ Profesorul se întristă. „Acesta-i singurul dezavantaj al Facebook-ului, admit! Îi ruinează, într-adevăr, pe apartenenți. În ce mă privește, efectul a ajuns dezastruos – n-am mai primit nici un doctorand de zece ani! Îmi sună neîncetat, în cap, o frază pe care am citit-o chiar în rețea: înainte de Facebook, numai familia ta știa că ești idiot, acum știe toată lumea! Sufăr ca un cîine, Codrine, deoarece trăiesc adîncit în tembelism. Facebook-ul mi-a demonstrat-o: toți sînt niște prostani!“, a conchis Brostan.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.