Mutări banale

Publicat în Dilema Veche nr. 830 din 16 - 22 ianuarie 2020
„Cu bule“ jpeg

Un titlu jurnalistic recent – „Vreţi să vă mutaţi din România?“ – poate suna destul de surprinzător pentru cititorii mai în vîrstă, cărora le trezeşte amintiri complicate. Cuvîntul-cheie este aici verbul a se muta. Acesta e folosit în mod curent pentru schimbarea locuinţei (sau, mai rar, a locului de muncă), aşa cum se vede din folosirea sa absolută, fără alte precizări spaţiale, fără indicarea punctului de pornire sau a destinaţiei: X s-a mutat, adică „nu mai locuieşte (sau nu mai lucrează) aici“. Definiţiile de dicţionar nu precizează limite spaţiale ale deplasării; utilizarea verbului a se muta pentru schimbarea domiciliului într-o altă ţară decît cea de origine nu era însă deloc uzuală, pînă de curînd.

Extinderea actuală a uzului este, desigur, un efect al percepţiei diferite, mult mai relaxate, a graniţelor, ceea ce contrastează cu amintirile celor care au trăit în perioada comunistă. Verbele semnificative pentru acea perioadă sînt a fugi şi a rămîne. Acestea puteau fi folosite absolut, situaţie în care se actualiza (în funcţie de context) sensul părăsirii ţării: X a fugit, Y a rămas. Cele două verbe diferă prin faptul că primul poate fi orientat atît spre locul de pornire (a fugi din…), cît şi către cel de destinaţie (a fugi în…), pe cînd a rămîne presupune doar ţinta (a rămas în…). Cele două verbe corespundeau unor scenarii diferite: prototipic, cineva fugea trecînd ilegal graniţa, cu mari riscuri, în vreme ce rămînerea presupunea o ocazie de călătorie în străinătate, de unde respectivul nu se mai întorcea. De multe ori, totuşi, diferenţa nu mai conta şi verbele deveneau echivalente. Existau şi alte deosebiri între cele două verbe, provenind mai ales din faptul că a fugi era mai apropiat de perspectiva oficială a regimului. Cei plecaţi din ţară erau denumiţi fugari, cuvînt pe care îl regăsim frecvent în documente din arhivele CNSAS. În rapoartele Securităţii se vorbea de „munca de urmărire a fugarilor“, de „fugari, stabiliţi în SUA“, de persoane care „sînt în atenția noastră, avînd rude fugari“ etc. Cuvîntul era folosit de reprezentanţii regimului ca etichetă negativă, implicînd vinovăţia şi starea de inferioritate a cuiva; din cealaltă perspectivă, cuvîntul reconfirma statutul de închisoare pe care îl căpătase ţara în regimul totalitar.

Fugiţii apar într-un joc de cuvinte din epocă, bazat pe modificarea glumeaţă a expresiei populare a da bir cu fugiţii: „Regman (care e un mare calamburgiu) zice: «Nego bea Bier cu fugiţii»“ (I.D. Sîrbu, Traversarea cortinei). Ambiguitatea verbului a fugi producea aluzia comică dintr-o caricatură a lui Mihai Stănescu, în care erau reprezentaţi doi pensionari pe o bancă în parc, unul spunînd  – cu aparentă referire la un ins care face jogging: „Eu nu-i înţeleg p-ăştia care fug – cred că nu sînt sănătoşi“. Aluzia funcţiona subversiv în epocă pentru că de fapt tema fugarilor, invocată constant în referatele interne ale Securităţii şi în notele informative, era tabu în spaţiul public.

Şi de verbul a rămîne se lega un joc de cuvinte de circulaţie orală şi subversivă, potrivit căruia cei care nu rămîneau (în străinătate) ar fi trebuit numiţi nu întorşi (în ţară), ci înapoiaţi.

Alegerea termenilor pentru a descrie actul pe atunci grav, dificil şi aparent definitiv al plecării din ţară se poate urmări în pasionantul volum de corespondenţă între Matei Călinescu şi Ion Vianu (Scrisori din exil. Corespondenţă inedită, 2019). Cei doi intelectuali îşi trimit, în anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut, scrisori dense, adesea dramatice şi totdeauna impecabile stilistic, în care vorbesc, printre altele, despre planurile de emigrare şi ezitările unor prieteni comuni. Regăsim în scrisori cuvintele neutre – a pleca, a veni, a emigra –, dar mai ales verbul a rămîne, al cărui sens specific epocii e indicat prin punerea între ghilimele: „I-am sugerat deci să «rămîn㻓 (p. 62); „soţul ei, arhitect, a «rămas» acum un an“ (p. 166); „A «rămas»!“ (p. 238) etc.

După 1989, s-a folosit, simplu, mai ales verbul a pleca, al cărui participiu îi desemnează curent pe „românii plecaţi în străinătate“. În acelaşi timp, termenii emigraţie (preferat de autorităţile comuniste, în rapoartele interne – „în cadrul acţiunii de atragere a emigraţiei române pe poziţii loiale, a fost luat în preocupare (…), în vederea influenţării pozitive“) şi exil au fost înlocuiţi treptat de noua realitate a diasporei.

Revenind la verbul a se muta, constatăm că acesta este destul de des folosit în publicistica actuală, pentru a descrie pur şi simplu situaţia în care persoanele aleg să-şi stabilească domiciliul sau reşedinţa în altă ţară, aşa cum s-ar muta dintr-un cartier în altul: „Alina s-a mutat din România în Olanda“ (facebook.com); „De ce s‑a mutat din România şi ce spune despre Delia și Smiley?!“ (ciao.ro); „Mihai M. s‑a mutat din România împreună cu familia“ (adevarul.ro) etc. Mai ciudată mi se pare alegerea verbului (ca simplă traducere a englezescului to move) pentru a descrie situaţii din trecut, proiectînd asupra lor libertatea de mişcare de astăzi: „Andrei Codrescu s-a mutat din România în SUA în 1966“ (prezentarea autorilor, într-o carte publicată de Fundaţia Eidos, text preluat de mai multe librării şi magazine online).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.