Mai multă europă

Publicat în Dilema Veche nr. 408 din 8-14 decembrie 2011
Mai multă europă jpeg

A început să mă irite siguranţa cu care se afirmă că singura soluţie pentru Europa este mai multă europă. Ştiţi ce înseamnă asta: Comisia Europeană va avea mai multe atribuţiuni, va putea controla bugete naţionale, pe scurt, statele membre vor ceda mai multă suveranitate spre Bruxelles. Acum multă, multă vreme, adică exact în momentul în care s-a inaugurat sediul super-euro-băncii din Frankfurt, conform cutumelor comunitare, firma Băncii centrale europene a fost scrisă în toate limbile din zona euro. Părea, încă de atunci, declaraţia publică a slăbiciunii originare a noii monede. Cum să ai o singură monedă bazată pe obiceiuri economice, bugetare şi fiscale atît de multe şi diverse?

Datele reci şi seci din statisticile macroeconomice arată că, în multe capitole luate drept referinţă, Marea Britanie stă mai prost decît Italia. Cu toate acestea, supuşii Majestăţii Sale găsesc împrumuturi externe la preţuri (dobînzi, altfel spus) mult mai bune decît verii noştri întru latinitate. Care să fie diferenţa, de unde această discriminare? Simplu. Dacă guvernul nu face faţă plăţilor, nu reuşeşte să strîngă punga şi să plătească creditorii, Anglia are o bancă centrală şi investitorii ştiu că, în disperare de cauză, există un plătitor de ultimă instanţă. Se poate, la o adică, tipări monedă (în cazul Angliei, aceasta nu este euro, ci bătrîna liră sterlină). În Statele Unite, manevra s-a numit „quantitative easing“. Nu stau să vă explic ce înseamnă termenul ăsta nou. Intraţi pe YouTube, tastaţi „quantitative easing explained“ şi veţi găsi două simpatice personaje de desen animat care vă vor explica totul, de-a fir a păr. Am rîs de unul singur cam jumătate de oră.

Revenim la Italia. De ce nu ar putea face acelaşi lucru? Păi, nu (mai) are numita bancă. Centrală. Italienii au euro, nu mai au lira (italienească) iar autoritatea monetară responsabilă este la Frankfurt, nu la Roma. Este drept că pe firma clădirii BCE apare scris şi în italiană numele instituţiei, numai că simbolismul implicit nu este de mare folos practic. Banca europeană nu face „quantitative easing“ (insist, urmăriţi explicaţia de pe YouTube) pentru că Germania nu vrea să dea drumul tiparniţei. Ei, nemţii, au o adevărată obsesie naţională: inflaţia redusă. Li se trage (inclusiv) din istorie. Pe vremea Republicii de la Weimar, imediat după Primul Război Mondial, ţara s-a cam dus de rîpă din cauza unei tiparniţe de bani scăpate de sub control. Au urmat ani de mizerie economică şi venirea la putere a naziştilor. Aşa ceva lasă urme adînci în istoria politică şi socială a unei naţiuni. În plus, masa monetară mai mare înseamnă că, practic, tot nemţii (laolaltă cu alte cîteva ţări) vor plăti datoriile flancului sudic. Francezii, pe de altă parte, nu sînt atît de ortodocşi în ceea ce priveşte inflaţia. Ar cam dori o BCE mai supusă (informal) deciziilor politice ale Consiliului European. Aceasta a fost, în principal, miza numeroaselor întîlniri dintre Merkel şi Sarkozy. Se pare că, în final, s-au înţeles. Nemţii, însă, continuă să insiste pe ideea responsabilizării suplimentare a statelor aflate în necaz. Adică a transferului suplimentar de suveranitate către Comisia Europeană, prin controlul bugetelor naţionale. Asta ar presupune, dacă nu schimbarea tratatelor fondatoare ale UE, măcar un soi de amendament, orice fel de artificiu avocăţesc, astfel încît să nu se mai rişte referendumuri. Doar ştim ce se întîmplă cu „mai multă europă“ atunci cînd se cheamă electoratul la urne…

Un singur lucru mă încurcă: România. La nivel declarativ şi politic, ai noştri sînt în tabăra franco-germană. Ba, într-o bună măsură, o Comisie mai puternică poate fi în folosul administraţiei româneşti. Necazul este că, după cum este balanţa puterii acum, nu Comisia (adică tehnicienii cu oarecare aplecare spre politici comune) va decide aia sau ailaltă, ci Consiliul. Adică şefii de state şi de guvern, cu interese politice proprii, orientate spre electoratul naţional. Deciziile vor fi, cred eu, eminamente politice. Dacă nu ne-a ajuns abureala decizională de rit olandez în privinţa Schengen, vom mai avea de tras şi pe alte teme, „cu şi mai multă europă“ în ele.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

Foto: L. Muntean

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.