Luaţi şcoala din mîinile „specialiştilor“!

Publicat în Dilema Veche nr. 590 din 4-10 iunie 2015
Ecourile tragediei jpeg

În mod sigur, un nume va figura la loc de cinste în clasamentele „oamenilor care au schimbat lumea“ în 2015: Elon Musk, deţinătorul avangardistei companii californiene Tesla – printre altele, fondator al sistemului de plăţi online PayPal şi promotor al maşinilor electrice purtînd numele firmei sale. Nu demult, Elon Musk a anunţat punerea pe piaţă a unui model revoluţionar de baterie, capabilă să stocheze suficientă energie pentru a alimenta în întregime o locuinţă. Bateria poate fi încărcată de la soare sau din alte surse alternative ori pur şi simplu de la reţeaua electrică, în timpul nopţii, cînd preţul curentului electric este mai mic. 

Această invenţie (dimensiunile bateriei sînt cam ca ale unei centrale termice de apartament) poate schimba lumea din temelii, aducînd energie acolo unde reţelele sînt slab dezvoltate, în schimb soare e din belşug. Mai mult: nu doar din ce în ce mai mulţi oameni, fie şi din ţările dezvoltate, vor deveni independenţi faţă de reţelele de furnizare, dar şi state şi regiuni întregi îşi vor reduce dependenţa energetică. Politica şantajului de pe conducta de gaz va avea din ce în ce mai puţină putere – probabil Vladimir Putin a dat cu ziarul de parchetul lustruit al Kremlinului cînd a citit ştirea asta. 

Ei bine, lui Elon Musk i-a mai venit în cap o trăsnaie – sau, mai bine zis, acum am aflat noi despre ea. Pentru că, după cum relatează Christina Simon, autoarea unui blog şi a unei cărţi pe această temă, Elon Musk a hotărît să-şi educe copiii într-o şcoală concepută de el, departe de rigorile şi de gradele academice consacrate. 

Şcoala funcţionează de mai mult timp şi este oarecum învăluită în mister – publicitatea i se face doar prin comunicare directă, fără prea mult tam-tam. Cert este că, acolo, copiilor li se livrează, într-un mediu relaxat, mai degrabă aptitudini decît cunoştinţe teoretice. Sînt învăţaţi să rezolve probleme şi să-şi dezvolte spiritul critic. „Dacă vrei să-i înveţi pe copii cum funcţionează un motor, ei nu vor vrea să-i înveţi mai întîi despre chei şi şurubelniţe. Arată-le cum funcţionează şi apoi întreabă-i cum s-ar putea desface. Atunci vor simţi relevanţa instrumentelor“, explică Elon Musk într-un interviu pentru televiziunea chineză. 

Bine, chinezii sînt interesaţi de subiect pentru că ei sînt chinezi. Dar pe noi de ce ne-ar interesa? Ne-ar interesa din două motive. Primul: că nu doar excentricul californian se gîndeşte la o revoluţie în educaţie. Preocupări în acest sens există şi pe continentul nostru. Finlanda, de exemplu, tocmai îşi revoluţionează sistemul de educaţie. Un sistem oricum considerat printre cele mai bune din lume şi cel mai bun din Europa – dar asta nu înseamnă că trebuie să încremenească. Lecţiile „clasice“, precum literatura, istoria sau engleza, au fost deja înlocuite pentru elevii de peste 16 ani cu studierea unor „fenomene“, precum Uniunea Europeană, care înglobează, de fapt, mai multe materii. Acum, se va schimba şi modalitatea de predare a matematicii, cursurile adaptîndu-se realităţilor generate de noile tehnologii, la care copiii au acces încă dinainte de a învăţa să scrie şi să citească. Să remarcăm că Finlanda revoluţionează predarea matematicii în condiţiile în care, conform testelor internaţionale, elevii finlandezi se situează azi pe primul loc în Europa la această materie şi pe locul trei în lume, după Singapore şi China!

Un al doilea motiv pentru care revoluţia educaţională chiar ne-ar interesa este că în birourile ministerului tocmai se pune la cale o nouă lege. Şi, pe cînd alţii îşi bat minţile cum să adapteze sistemul la cerinţele secolului XXI, noi dezbatem cu aprindere chestiuni privind introducerea (sau nu) a examenului de admitere în liceu sau modalitatea de înscriere a elevilor la ora de religie. Bine, elaborarea unei noi legi a educaţiei nu e chiar o noutate pentru România. De vreo douăzeci de ani, ministerul se ocupă constant cu elaborarea unor noi legi ale educaţiei sau cu modificarea din mers a celor existente. Problema este că toate acestea sînt opera unui grup relativ restrîns de persoane – să le zicem specialişti cu experienţă şi „oameni ai şcolii“. Cu tot respectul pentru domniile lor – mulţi au fost dascăli şi pentru generaţia mea, a celor trecuţi de 45 de ani –, dar cred că se zbat degeaba. 

Tot ceea ce se întîmplă în realitate este că, în timp ce domniile lor îşi petrec timpul făurind tot felul de schimbări ale legii, dincolo, în viaţa reală, apar noi generaţii de copii cu un acces tot mai facil la noile tehnologii şi integrate tot mai mult în lumea globalizată. Rezultatul: schimbările propuse de Minister nu doar că nu ajută la modernizare, dar ajung să îndepărteze tot mai mult şcoala românească de copilul real al secolului XXI. Şi, evident, pe copil de şcoală. 

Ce-ar fi dacă „oamenii cu experienţă în educaţie“ ar fi invitaţi să ia o pauză, iar revoluţia în educaţie ar fi lăsată în seama celor mai creativi oameni ai României? Desigur, rezistenţa în rîndul opiniei publice ar fi enormă. Românii de azi, în imensa lor majoritate, au prins sistemul de educaţie avînd bazele în secolul al XIX-lea, la începuturile României moderne. Pe această temelie s-au mai adăugat ceva îmbunătăţiri tehnologice de secol XX (cu excepţia şcolilor de la ţară, lipsite de canalizare), o groază de propagandă politică în timpul regimului comunist şi religia postrevoluţionară. Plus şocurile tranziţiei. Sigur că, dacă ar fi întrebaţi, foarte mulţi români ar fi de acord că nu putem înainta în secolul XXI cu o asemenea maşinărie hîrbuită. Dar şi mai mulţi s-ar speria de o schimbare profundă. 

Să nu ne mire. În definitiv, şi revoluţia educaţională din secolul al XIX-lea s-a lovit de rezistenţa acerbă a straturilor profunde ale societăţii. În definitiv, pentru ţăranul român era de neînţeles de ce trebuia să-şi trimită copiii la şcoală în loc să-i folosească la munca cîmpului. Aşa se face că, la aproape o sută de ani de la introducerea şcolii primare obligatorii în România, jumătate din populaţie era încă analfabetă. Din păcate, tehnologiile se schimbă mai repede decît mentalităţile. Dar tocmai de aceea ar trebui să discutăm mai mult despre asta.  

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.