Independenţa Americii

Publicat în Dilema Veche nr. 638 din 12-18 mai 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Este, desigur, doar o coincidenţă. Dar nu este nimic mai provocator pentru comentatori decît coincidenţa. În 1776, cele treisprezece colonii britanice de peste Atlantic au rupt dependenţa de metropolă. Documentul redactat de Thomas Jefferson, adoptat în unanimitate într-un Congres Continental, proclamă ieşirea Statelor americane de sub puterea coroanei britanice cu care, de altfel, se aflau deja în război, şi naşterea unui nou stat, independent şi suveran. Declaraţia conţine, în cea mai mare parte a ei, motivaţiile acestei rupturi. Aceste motivaţii se aşază pe cîteva principii formulate atît de clar şi de charismatic în Declaraţie, încît au devenit principiile de zi cu zi, de atunci încoace, ale unei ţări care a ajuns, două secole mai tîrziu, cea mai mare putere a lumii şi liderul indiscutabil al democraţiilor. Mai mult, aceste principii sînt afirmate ca fiind universale, valabile în cazul oricărui om născut sub soare. Pasaje mai lungi sau mai scurte din Declaraţia de Independenţă a SUA au devenit motto-uri, iar faimosul drept fundamental, inalienabil al omului de a căuta fericirea este, cred, una dintre cele mai puternice afirmaţii făcute vreodată. Ce înseamnă acest drept, de fapt, rămîne  un mister frumos ca un vis paradiziac. De cel puţin un secol, mase de emigranţi din toată lumea merg spre Statele Unite, atraşi de acest drept, fie că ştiu să-l formuleze aşa ori nu. E ca un magnet care atrage cu o forţă formidabilă sufletul omenesc, indiferent de culoarea pielii în care sălăşluieşte. În anul în care se împlinesc 240 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă, Statele Unite ale Americii se află într-un proces electoral care ar putea avea consecinţe importante. Ar putea însemna ruperea cu un anumit fel al Americii de a fi în lume. Dacă ruptura din 1776 a avut un efect benefic, nu prea putem fi siguri că ipotetica ruptură din 2016 ar putea avea acelaşi gen de efect.   

Divorţul Americii de Imperiul Britanic a fost, s-o spunem limpede, exclusiv politic. Afinităţile profunde dintre cele două state nu au dispărut niciodată şi le-au făcut ca, ime­diat după încheierea războiului din 1775-1783, să se regăsească într-o relaţie extrem de apropiată şi, cel puţin în secolul XX, să dezvolte una dintre cele mai profunde solidarităţi în faţa vicisitudinilor istoriei. Atunci, America nu a rupt-o cu Imperiul Britanic, ci cu statutul de colonie a acestuia. Aşa şi acum, nu mi-e teamă că America o va rupe cu lumea, asta ar fi imposibil, ci că o va rupe cu statutul ei de lider al lumii libere. În 1776, America a rupt-o cu statutul de colonie în temeiul Declaraţiei de Independenţă, dacă acum America o va rupe cu statutul de lider al lumii libere, o va face împotriva Declaraţiei de Independenţă. Să explic.

Statutul de lider mondial al Americii are, desigur, un solid temei economic înainte de orice. Însă responsabilităţile acestui leadership se inspiră direct din spiritul Declaraţiei de Independenţă. Nu discut acum calitatea, inevitabil diferită de la o epocă la alta, sau eficienţa acestui leadership – asta este o cu totul altă discuţie, extrem de pasionantă, de altfel. Impulsul american de asumare a leadership-ului mondial, însă, are, în latura sa idealistă, spiritul Declaraţiei. Abandonul leadership-ului ar însemna subminarea universalităţii principiilor Declaraţiei.

În alegerile din această toamnă, poate mai mult decît în cazul oricăror alegeri prezidenţiale americane de după Al Doilea Război Mondial, se va pune cert în discuţie relaţia Americii cu lumea. Aşa cum arată acum clasamentul alegerilor primare, americanii au de optat între Donald Trump şi Hillary Clinton. Ei reprezintă două moduri foarte diferite de înţelegere a rolului Americii în lume. În ceea ce o priveşte pe Hillary Clinton, cam ştim la ce să ne aşteptăm. Anii petrecuţi de ea în fruntea diplomaţiei americane au arătat-o ca pe un lider implicat, care înţelege bine responsabilitatea Americii în ordinea globală, care ştie  rostul forţei, dar şi rostul diplomaţiei. În ceea ce-l priveşte pe Donald Trump, deocamdată avem doar declaraţiile sale, din care se înţelege limpede că este un om de afaceri, dedicat negocierilor pragmatice, adept al principiului negustoresc do ut des, însă nu pentru a găsi un echilibru, ci pentru a cîştiga întotdeauna. Disponibilitatea lui către Rusia, care îngrijorează pe unii dintre compatrioţii mei, nu este, în sine, ceva nou. Chiar şi Barack Obama a început prin a decreta o resetare completă a relaţiilor cu Rusia, sperînd într-o cooperare mai strînsă. S-a convins în cîţiva ani, însă, că nu prea merge şi s-a întors la vechile reguli ale echilibrului geostrategic, adică acolo de unde Rusia nu a plecat niciodată. Obama a simţit nevoia unei reapropieri de Rusia părîndu-i-se că predecesorul său a greşit tensionînd relaţiile bilaterale. Istoria, însă, ni-l arată şi pe George W. Bush extrem de deschis spre Rusia la începutul mandatului său prezidenţial. Rămîne antologică declaraţia naivă lui Bush Jr. după prima întîlnire cu Putin: „l-am privit în ochi şi am înţeles că este un om deschis, sincer, cu care pot fi prieten“. I-a luat ceva timp să vadă mai bine…

Aşadar, precedente sînt să putem crede că, dacă Trump ajunge în Biroul Oval, după o perioadă de deschidere către Rusia,  va înţelege cît de periculos este pentru America orice negoţ strategic cu aceasta. Donald Trump, însă, nu este politician, precum Bush Jr. sau Obama. În numele profitului, el este mult mai flexibil cu principiile. Iar îngrijorarea multora, de fapt, de aici vine.

Preşedintele Statelor Unite este ales de americani după criterii care vizează, mai degrabă, viaţa lor şi ţara lor. Obligaţiile internaţionale, juridic consfinţite ori morale, ale Statelor Unite nu sînt obligaţii ale fiecărui cetăţean american, ci ale statului american. Nu ştiu cît de importante sînt analizele şi aşteptările internaţionale pentru urechile alegătorilor americani. Cel mai probabil, nu sînt nici măcar auzite. Dar nu e mai puţin adevărat că figura preşedintelui american, valorile lui, viziunea lui, temperamentul lui influenţează viaţa multor milioane de neamericani, care trăiesc peste tot în lume. Cît de mult simte Donald Trump această legătură cu lumea? Iată întrebarea.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.