În grupuri de interese să ne ponegrim?

Publicat în Dilema Veche nr. 94 din 3 Noi 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În filmul The War of the Roses, Kathleen Turner şi Michael Douglas sînt doi soţi care nu se mai suportă. Cum fiecare vrea să rămînă în casă, încearcă să se omoare reciproc. Lucrurile o iau razna, la final distrug casa şi chiar reuşesc să se omoare. Este fantastică în film dozarea iraţionalului, lupta dintre cei doi ajunge să nu mai aibă logică, cinefilul nevinovat constată că pentru fiecare dintre ei e mai important să-i dea ăluilalt cu tigaia în cap decît să obţină ce dorea la început. Cam la acest nivel s-a ajuns în scandalul Udrea-Botoş. Premierul Tăriceanu iese şifonat: părea un tip subţire, dar asta pînă cînd e afectat direct în interese, el sau prietenii săi. De cealaltă parte, dacă aşa înţelege Traian Băsescu să se lupte cu corupţia, cu Elena Udrea amestecînd adevăruri punctuale cu conspiraţii şi mizerii securistice, atunci mai bine ne lipsim. Justificările aduse de Tăriceanu sînt ilare. "I-am cerut să aplice legea." Exact ca Iliescu în cazul Ţiriac. Amîndoi se fac a nu înţelege că nu există telefoane inocente pe cazuri punctuale între un politician şi un procuror, mai ales cînd politicianul are un interes personal acolo. Iar interesul premierului era clar în protejarea lui Dinu Patriciu. În cîte alte cazuri a mai dat telefon pentru a fi aplicată legea? Şi aceia erau tot foşti parteneri de afaceri? Printr-un simplu telefon, Tăriceanu a reuşit să pună sub semnul întrebării o mulţime de lucruri bune făcute de Guvernul său în reforma Justiţiei. Cînd Iliescu şi Tăriceanu sună ca să fie siguri că se aplică legea, nu prea mai putem fi siguri că s-a aplicat legea. Efectul declaraţiilor Elenei Udrea a fost cel scontat. Tăriceanu are acum o problemă de care nu poate scăpa decît prin demisie sau prin scuze: dragi români, am fost un (...la alegere...), promit să nu mai fac, mi-am învăţat lecţia. Dar dacă are impresia că a marcat un punct important, Preşedintele se înşeală. Întreaga afacere are un iz securistic-mahalagiu şi nu cred că asta aşteptam de la cruciaţii anticorupţie. Vrea sau nu, Traian Băsescu trebuie să-şi asume faptul că fosta sa mînă dreaptă a pus scena politică pe jar. Iar pe lîngă dezvăluirea legitimă legată de telefonul la Botoş, doamna Udrea a mers mult mai departe. Acuzaţiile sale dezvăluie o personalitate patologic conspiraţionistă. Patriciu, Roşca Stănescu, Tăriceanu, Academia Caţavencu, Radio Guerrilla şi alţii conspiră să îl saboteze pe Traian Băsescu. Realitatea e mereu mai complicată decît o cred conspiraţioniştii. Un singur exemplu şi nu insist: Tăriceanu a avut o acţiune salutară în legătură cu publicitatea de stat, care i-a cam afectat veniturile amicului de grup de interese Roşca Stănescu şi se pare că acesta încă mai e supărat din cauza asta. În acel interviu, Elena Udrea spune că Mihai Munteanu e un "infractor condamnat pentru tîlhărie". Munteanu este ziaristul care a dezvăluit cum a încercat Dorin Cocoş să îl mituiască. Un caz clar, înregistrat pe bandă, şi greţos prin insistenţa cu care acest personaj bagă cu insistenţă sub nasul ziaristului sacoşa cu "o sticlă de coniac, un parfum, o asta". După cîteva zile, mai multe ziare au primit un dosar din care reieşea că la 17 ani Munteanu a fost implicat într-un incident, a fost martor în dosar, apoi trecut ca învinuit cît să-i fie şantajat tatăl-politician local, apoi din nou martor şi aşa a rămas. De aici pînă la tîlhar condamnat e cale lungă. Un singur ziar, o bombă de presă, a publicat atacul la Munteanu. E o acţiune tipică de intoxicare şi răzbunare. Dar îngrijorător este cum băieţii au scos de la naftalină ceva petrecut după Revoluţie cu un adolescent. Ce ştiu serviciile despre fiecare dintre noi? Trăim parcă într-o reluare perpetuă în care securişti-afacerişti-politicieni se înţeleg de minune şi ne oferă cîte un parfum ăstora care vrem să ieşim din lumea lor jegoasă. Cînd l-am auzit acum cîteva luni pe Traian Băsescu spunînd că atacurile la Elena Udrea sînt reacţia grupurilor de interese, am fost şocat de logica preşedintelui. Am scris atunci că e grav dacă preşedintele crede că orice critică la adresa lui e rezultat al unei conspiraţii. Elena Udrea pare că spune acum la televizor ce a auzit pe la Cotroceni. Acest tip de logică, în care totul e politizat şi are explicaţii subterane, era o marcă a Guvernului PSD. Năstase spunea că dezvălurile privind afacerile familiei Puwak erau reacţia unor grupuri care voiau să discrediteze Guvernul. Pînă şi Micky Şpagă spunea că "grupurile" au ceva cu el. În această logică nu mai contează adevărul şi faptele. Iar responsabilitatea publică este înecată în logici perverse. Şi Năstase, şi Băsescu s-au lăsat intoxicaţi de prostiile primite de la SRI, care tinde să explice tot ce se întîmplă în spaţiul public prin asemenea construcţii paranoide. "În săbii să ne spintecăm sau în buzdugane să ne măsurăm?", îi spune Greuceanu zmeului. "În grupuri de interese sau în trusturi de presă să ne ponegrim?", pare că întreabă Băsescu. Victimele sînt adevărul în presă şi onestitatea în viaţa politică. Pare că fiecare e ferm hotărît să se lupte cu grupurile de interese. Ale celuilalt.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.