Ieşirea din recesiune, intrarea în întîrziere

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Un vînticel plăcut, răcoros începe să adie prin cabinetele guvernanţilor de la Bucureşti. Se pare că ieşim din recesiune! Potrivit previziunilor Comisiei Europene, PIB-ul României ar urma să crească cu 1,5% în acest an şi cu 3,7% în anul viitor. Premierul Boc anunţă deja creşteri de pensii şi de salarii. În judeţe, oraşe şi comune, prind să li se umfle nările: vom primi din nou bani de investiţii şi, culmea, chiar înainte de alegerile locale din vara lui 2012! Dar nu cumva boarea reconfortantă vine doar din aparatele de aer condiţionat? Să privim un pic spre vecinii noştri...

Într-adevăr, România va avea parte de creşteri în următorii ani. Problema este că alţii din regiunea noastră vor creşte mai mult. Statele baltice par să se mişte cel mai bine în 2011 şi 2012: plusuri de 3,3 şi 4 procente în Letonia, de 5 şi 4,7 procente în Lituania. Estonia, care a trecut la euro la 1 ianuarie 2011, ar urma să crească cu 4,9% în 2011 şi 4% în 2012. Slovacia, care a intrat în zona euro la 1 ianuarie 2009, se aşteaptă la creşteri de 3,3% în 2011 şi 4,4% în 2012. Mult mai bine decît Cehia cea eurosceptică, unde se aşteaptă creşteri de 2, respectiv de 2,9 procente. Bulgaria ar urma să crească cu 2,7% în 2011 şi 3,7% în 2012. Polonia, statul membru al UE care a traversat cel mai bine criza financiară, se poate aştepta la creşteri de 4, respectiv 3,7% în următorii doi ani. Şi, să nu uităm, Polonia nu a scăzut în timpul crizei! Ungaria, plonjată în recesiune cu mult înainte de România şi de celelalte state din regiune, aşteaptă creşteri de 2,7 şi 2,6 procente.

Ce înseamnă toate acestea? Că distanţa dintre România şi statele Europei Centrale şi de Est are şanse mici să se reducă, ba chiar se va mări în următoarea perioadă. Ne îndepărtăm, aşadar, de obiectivul strategic cu care am aderat la Uniune: reducerea decalajelor istorice dintre România şi media europeană.
Riscăm să ne îmbătăm cu apa rece a unor creşteri economice firave, inferioare regiunii. Cînd, de fapt, România are nevoie de creşteri susţinute, peste media Europei Centrale, dacă vrea să recupereze cu adevărat din handicapul ei istoric. Avem nevoie nu de ritmuri de creştere „europene“, ci de-a dreptul „chinezeşti“ sau, mai aproape de noi, „turceşti“.

Oportunităţi există. Numai dacă am reuşi în fiecare an să cheltuim cîte 3 miliarde de euro în plus, din fondurile europene, tot ar însemna o creştere a PIB în jurul a 2,5 procente, fără a mai pune la socoteală efectul de rostogolire al unor investiţii inteligente. Să luăm din nou exemplul Poloniei. Fondurile europene reprezintă în Polonia una dintre sursele de bază pentru stabilitatea financiară şi pentru investiţii şi, se spune, au ajutat ţara să traverseze atît de bine criza economică. Polonia atrage din fonduri europene peste 1100 de euro pe cap de locuitor, în timp ce România, mai puţin de 500. Deci, de mai bine de două ori mai multă bogăţie din partea Europei, pentru fiecare polonez, în comparaţie cu fiecare român. Unii vor spune că, în 2007, în debutul ciclului bugetar european, Polonia era deja de trei ani membru UE, în timp ce România de-abia adera. Da, dar nimeni nu ne-a oprit să pregătim din timp mecanismele de absorbţie a fondurilor. Ştiam că vom adera în 2007! Din vina României şi nu a altcuiva, Agenţia de Plăţi pentru Agricultură a fost acreditată de-abia la un an de la aderare. Şi, pînă la urmă, faptul că am aderat la doi ani şi jumătate în urma blocului central-european îşi are cauzele tot în România.

O altă posibilitate de creştere ar fi recucerirea unei părţi însemnate din piaţa internă. România reuşeşte să producă doar 60% din alimentele pe care le consumă. Dar ar putea produce de patru ori mai mult decît necesarul intern. Valoarea producţiei agricole este azi de 7% din PIB. O creştere de 6 ori a acestei sume ar putea aduce, în cîţiva ani, un plus de peste 40% la Produsul Intern Brut – apreciază Raportul BCR privind situaţia din agricultură, publicat acum cîteva zile.

Piaţa textilelor este invadată de produse de proastă calitate, falsificate şi, cel mai grav, nefiscalizate, venite în special din China. Cu mai puţin de un deceniu în urmă, eram numiţi „croitorii Europei“. În ultimii doi ani, cca 30.000 de locuri de muncă s-au pierdut în această industrie, conform datelor furnizate de patronatul de profil. Cu cîteva zile în urmă, premierul Boc a inaugurat, pompos, un mare bazar cu produse importate din China, dînd un semnal catastrofal producătorilor locali. Nu în ultimul rînd, România poate creşte prin atragerea investiţiilor străine. Şi aceasta înseamnă nu doar – aşa cum se tot spune – un regim fiscal atractiv şi o legislaţie stabilă. Ne trebuie ceva mai mult. Proiectele care aduc dezvoltare pe termen lung au nevoie nu neapărat de mînă de lucru ieftină, ci mai ales de specialişti. Nu putem să-i atragem fără aeroporturi şi autostrăzi, fără universităţi şi şcoli bune, fără spitale, fără prestigioase instituţii culturale, fără dotări sportive, turistice, de petrecere a timpului liber. O ţară în care să-ţi facă plăcere să trăieşti este ceea ce-şi doresc românii de succes din întreaga lume, pentru a reveni acasă. Cu ei, s-ar putea construi o ţară.

Vom creşte, aşadar, în anii următori, dar vom creşte puţin. Iar vecinii din regiune se vor uita cu aroganţă spre noi, în oglinzile retrovizoare. Mai rău este că această creştere, care nu va servi deloc obiectivului strategic de modernizare a României, va fi folosită şi pe post de stindard electoral. Ceea ce este mincinos, trist şi revoltător.    

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.