Greşelile altora

Publicat în Dilema Veche nr. 318 din 18-24 martie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

„Această situaţie nesănătoasă este produsul unui sistem clientelar. Guvernele succesive au grija extinderii beneficiilor pentru prietenii politici, în special prin slujbe confortabile în sectorul public, concomitent cu persecutarea rivalilor din alte partide. În zilele noastre, în democraţie, concurenţii politici nu sînt nici ucişi, nici exilaţi. Ei sînt doar îndepărtaţi din funcţiile deţinute, pentru a face loc partidului la putere. Rezultatul a fost un sector public uriaş şi ineficient ş...ţ Există în această ţară obiceiul ca legile să fie aplicate în funcţie de circumstanţe şi de puterea celor care le calcă. Cei care nu pot fi concediaţi, cum ar fi unii dintre funcţionarii publici şi cei cărora nu le este teamă de lege (datorită conexiunilor politice sau a abilităţii de a corupe un şef), evită cu succes regulile şi lucrează numai în interes propriu, contra interesului general, al societăţii.“

Nu, nu este vorba despre România. Citatul este dintr-un articol al lui Nokos Kostandaras, redactorul-şef al cotidianului grec Kathimerini, publicat de The New York Times săptămîna trecută. Am fost frapat de descrierea situaţiunii şi de asemănările cu grijile noastre româneşti. Parcă nu îmi venea a crede că acest stat membru, cu vechime în Uniune, poate avea asemenea hibe structurale. Reacţia doi a fost un soi de deznădejde. Ştiam că nu există şanse ca responsabili ai Comisiei Europene să tragă semnale de alarmă privind bulversarea regulată a administraţiei publice din România. În fond, este strict bucătărie internă şi nici un organism internaţional nu are a se băga în asemenea materie. Dar speram într-o oarecare presiune (la nivel informal) exercitată întru eficientizarea actului de management public. Ar fi fost vorba (şi) despre buna cheltuire a fondurilor europene, pînă la urmă. M-am înşelat. În fond, dacă nu cheltuim corect banii, paguba a noastră va fi, nu neapărat a Comisiei.

Nu cunosc în amănunt situaţiunea generală din administraţia românească. Pot încerca să apreciez, eventual, zona Autorităţilor de Management, a Organismelor Intermediare şi a celorlalte agenţii responsabile de cheltuirea fondurilor europene. Profesional, trebuie să ţin constant legătura cu oamenii aceştia. Le-am urmărit evoluţia. Am învăţat să îi apreciez pe mulţi dintre ei. În timp, unii şi-au rafinat, pe lîngă competenţele strict tehnice, şi pe cele de comunicare. Au reuşit să reziste, cea mai mare parte, tuturor schimbărilor de guvern. Încercări de a-i schimba au fost multe. Practic, de fiecare dată, la fiecare nou ministru, scaunul li s-a clătinat. Mai de silă, mai de milă, mai la presiuni informale de la Bruxelles, au reuşit să scape de schimbare, în ciuda neîncrederii noilor şefi. Chiar şi în ciuda legendelor urbane conform cărora de acolo, de la fonduri europene, se pot trage bani înapoi spre partid şi oamenii de încredere.

Domnul ministru Şeitan este un bun profesionist. Ştie bine sistemul asigurărilor publice de asistenţă socială. Este unul dintre cei care s-au bătut pentru introducerea sistemului privat de pensii în România. L-a invitat pe chilianul Pinera la Bucureşti pentru a promova conceptul. Cunoaşte cifrele, ştie ce vrea, se tutuieşte cu liderii sindicali. Are toate calităţile pentru a fi un excelent ministru al Protecţiei Sociale. Cu atît mai mult, nu am înţeles decizia lui de a o schimba din funcţie pe directoarea Autorităţii de Management de la POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, scuzaţi expresia, aceasta e denumirea oficială). Mai mult, operaţiunile respectivei entităţi (pesoană juridică) vor fi preluate, în cea mai mare parte, de o... firmă de avocatură, mare şi celebră, una dintre cele mai puternice din România.

Pentru mai buna înţelegere a situaţiunii, trebuie să explic pe scurt ce e POSDRU. El oferă fonduri ministerelor, şcolilor, universităţilor, firmelor sau organizaţiilor non-guvernamentale pentru pregătirea profesională a angajaţilor, programe de reciclare, campanii de promovare, stimularea reciclării profesionale, reducerea discriminărilor de orice fel pe piaţa muncii şi aşa mai departe. O sumedenie de proiecte se pot finanţa prin POSDRU dacă au legătură cu învăţămîntul, reciclarea profesională, tranziţia de la şcoală la piaţa muncii. Este una dintre cele mai „populare“ surse de finanţare pentru proiecte pe fonduri structurale. Cei de la POSDRU au de-a face cu mulţi aplicanţi, pe proiecte, în general, mici. Multe şi mărunte, cum s-ar zice.

Ce ar căuta o firmă mare de avocatură în selecţia şi contractarea unor asemenea proiecte? Sincer, nu ştiu. Însăşi decizia de externalizare este la limita acquis-ului comunitar, deşi nu îl încalcă. Din ceea ce am înţeles, avocaţii vor face cam totul, în afară de semnătura finală pe contract. Unii amici „din sistem“ se întreabă, pe bună dreptate, de ce ar mai fi nevoie de Autoritate de Management, de acum înainte. În sine, externalizarea unor servicii ale administraţiei publice către sectorul privat nu este blamabilă. În acest caz însă, vorbim despre un domeniu de nişă, extrem de specializat. Competenţele se formează în ani. Sincer, nu cred că o firmă de avocatură (fie ea mare şi tare) poate avea oameni gata pregătiţi pentru asemenea analize. Le va trebui timp. Care timp înseamnă bani. Comunicatul oficial de la minister (de fapt, de la noua directoare a AM-ului) vorbeşte despre necesitatea întăririi urgente a capacităţii administrative din subordine. Adică au prea puţini oameni şi nu mai fac faţă. Plauzibil. Numai că, prin externalizare, statul nu poate rezolva criza profundă de competenţe din domeniu. Nu cred asta şi pace.

Prin această delegare de competenţe, ministerul îşi admite eşecul în a-şi dezvolta propriile resurse umane. Culmea, oamenii aceştia se ocupau exact de Dezvoltarea Resurselor Umane. Ştirea în sine nu a preocupat prea mult presa românească. E păcat, pentru că, întorcîndu-ne la analiza crizei greceşti, îmi aduc aminte de un proverb celebru: „prostul învaţă din greşelile lui, deşteptul învaţă din ale altuia“.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.