Fel de fel de dependențe

Publicat în Dilema Veche nr. 837 din 5 - 11 martie 2020
Ai fost, bă, careva fericit la viaţa ta? jpeg

Cine a citit Fahrenheit 451 al lui Ray Bradbury își aduce aminte că romanul propune o distopie în care societatea e organizată pe principiul evitării lecturii, al distrugerii cărților, considerate periculoase. „O carte e o pușcă încărcată, ascunsă în casa vecină: pune-o pe foc, smulge-i armei focosul, zdrobește cugetul omului! Cine știe ce poate să pună la cale un om cult!?“ Îmi vine în minte și romanul lui Daniel Pennac, Necazuri cu școala, în care lectura este „considerată o pierdere de vreme, reputată ca fiind dăunătoare activității școlare“. Nu s-a gîndit rău Pennac jucîndu-se cu ideea, nici Bradbury, căci argumentația care susține subiectul cărții acestuia din urmă nu e cu totul imaginară, dacă ar fi să ne gîndim doar la faptul că în secolul al XVIII-lea lectura romanelor era denunțată de Biserică drept imorală, păcătoasă, corupătoare, ba mai mult, că discursul medical al timpului avertiza asupra consecințelor patologice ale lecturii în exces. În epoci mai recente au existat liste de cărți interzise, considerate periculoase, corupătoare ideologic. Nu am date destule la îndemînă pentru a contura mai consistent imaginea unor societăți reale care au considerat lectura periculoasă, factor de corupere a minților, dar cred că e vizibilă, în linii mari, veridicitatea acestora. Și cred că ar fi inutil – și imposibil, de altfel, în strîmtul spațiu de care dispun aici – să vorbesc despre saltul pe care l-a reprezentat pentru umanitate accesul maselor la educație și implicit la lectură, odată cu Iluminismul.

De ce fac acest lung ocol? Pentru a veni înspre o dezbatere care ocupă prim-planul în domeniul educației, atît la noi, cît și prin alte țări, europene sau nu. Deunăzi chiar, după ce, de altfel, eu îmi propusesem să scriu acest articol, au apărut o serie de materiale pe platforma EduPedu, fapt care însă nu m-a făcut decît să mă decid a puncta și eu în speța respectivă: dependența copiilor de tehnologia informatică, de jocuri, console și alte minunății, dar mai ales de smartphone.

Se știe că în Franța a fost interzisă utilizarea telefoanelor în școli de vreun an parcă, iar în ultima vreme se vorbește despre faptul că, din anul școlar următor, și la noi se vor interzice, printr-un act normativ oficial. Am stat și m-am întrebat: o fi bine? o fi rău? Ca să fiu sincer, o spun din start, n-am un răspuns ferm, definitiv. În mod cert, există multe dificultăți pe care utilizarea telefoanelor de către elevi la școală le generează. Diversitatea lor este destul de descurajantă, dacă e să încerci să le inventariezi numai, dar să le și găsești rezolvări! Și, dînd exemple doar din experiența personală, mai ales la elevii din gimnaziu gîndindu‑mă, îmi amintesc aici despre aspecte oarecum banale, cum sînt micile hărțuieli dintre elevi, jucatul unor jocuri în timpul orelor sau fotografiatul/filmatul colegilor în ipostaze stînjenitoare, postarea apoi pe rețele sociale sau filmatul profesorilor, în condițiile în care aceste acte sînt interzise de regulamentele școlare. Dar sînt și aspecte mult mai grave și mai periculoase, cum ar fi hărțuirea cu tentă sexuală, fie între ei, fie de către cineva din afară, care poate viza chiar un grup compact de elevi, uneori cîte o clasă întreagă.

Dincolo de aceste aspecte, care pot, totuși, cu un efort susținut, să fie ținute sub control și reglementate, se ridică alte semne de întrebare în dezbaterile despre care vorbeam, cu privire la caracterul nociv al utilizării excesive a acestor tehnologii. Personal, am momente în care solicit elevilor utilizarea telefoanelor, fie pentru mici activități care presupun utilizarea unor platforme, fie pur și simplu pentru căutarea unor informații. Și, mai mult decît atît, dau uneori proiecte individuale sau de grup, mai simple sau mai complexe, care necesită utilizarea tehnologiilor informatice, incluzînd telefoanele. În fond, au chiar și în curricula lor, mai ales elevii din ultimele generații, care au intrat pe programe școlare noi, tot felul de conținuturi și competențe, la discipline ca Informatică și TIC, aflate în relație de dependență directă cu tehnologiile digitale, implicit cu utilizarea smartphone-urilor.

În materialele publicate pe EduPedu, sub semnătura lui Costin Ionescu, se pornește de la conferința susținută de Manfred Spitzer la Ateneu, specialist în neuroștiințe, de orientare tradiționalistă. Acesta și-a lansat cartea Demența digitală și, în conferința susținută, s-a dovedit un aprig contestatar al tehnologiilor digitale în educație, susținînd că respectivele tehnologii sînt o plagă pentru formarea tinerelor generații. Fără să dezvolt, căci materialele pot fi citite pe platformă, amintesc doar că, în contraargumentarea sa, Costin Ionescu aduce, dincolo de demontarea unor generalizări tendențioase ale autorului german, și poziția Francescăi Gottschalk, analist OECD, care subliniază că dependența de telefon nu este o tulburare psihiatrică recunoscută, deci că e periculos să o catalogăm astfel.

Pentru că mi se cam termină spațiul, închid bucla. Există o luptă pe care o duc unii dintre noi, și aici se numără destui dintre profesorii tradiționaliști, într-o formulă de tip medieval, împotriva demonului reprezentat de tehnologiile digitale. Există, cu siguranță, o parte goală a paharului, cum există și una plină, însă. Ce nu trebuie să uităm este că nici unul dintre noi nu este un nativ digital, așa cum sînt acește noi generații de elevi, care s-au născut cu ele. Fac parte cumva din gena lor. Tehnologiile sînt oricum omniprezente, e cel puțin caraghios să ne gîndim că putem opri dezvoltarea lor și accesul copiilor la ele. Cum spunea Ioana Avădani, într-un comentariu la conferința lui Spietzer, întrebarea nu ar trebui să fie dacă permitem sau nu accesul la tehnologiile digitale, pentru că ele sînt deja aici. Întrebarea ar trebui să fie cum conviețuim cu ele. Pentru că nu știm, cu adevărat, încotro se îndreaptă evoluția umanului și ce tip nou de iluminism poate fi revoluția tehnologiilor digitale.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.