Euro: ne-ar trebui, dar se îndepărtează

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Ce se întîmplă în timp ce România se afundă într-o nouă bătălie politică fără orizont, dar cu consecinţe grave asupra propriei credibilităţi europene? Iată o ştire care ar trebui să ne dea de gîndit: săptămîna trecută, ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, şi vicecancelarul german Sigmar Gabriel s-au pronunţat pentru o mai puternică armonizare a zonei euro. Aceasta, în timp ce alte state, precum Marea Britanie, ar putea opta pentru o integrare mai slabă, rămînînd însă pe piaţa unică. 

O mai puternică integrare în zona euro ar însemna reforme structurale care să ducă la o convergenţă pronunţată, în domeniul social, în dreptul muncii, în chestiunile bugetare şi fiscale. Dacă nu se poate cu Europa federală, atunci ar putea fi o eurozonă federală. Şi asta, fără complicatele proceduri de modificare a Tratatelor UE. Acesta ar fi răspunsul la provocarea britanică, în primul rînd, dar într-o măsură importantă şi la cea grecească: o „fugă înainte“, un pas în direcţia unei mai puternice integrări într-un moment de criză. Nu ar fi chiar ceva nou. De prin 2010-2011, Uniunea Europeană a răspuns crizei cu mai multă integrare. Aşa au apărut Six Pack, Pactul Fiscal, Uniunea Bancară. Acum, lucrurile ar putea merge mai departe fiindcă este greu de crezut că numerele doi din guvernele german şi francez au vorbit doar în nume personal. Mai degrabă ar trebui să ne gîndim că ne aflăm la începutul unui proces istoric pentru zona euro, dar, în aceeaşi măsură, extrem de important şi pentru România. 

În ce ne priveşte, de ani întregi discutăm despre aderarea la euro. Discutăm mai ales asupra datei la care am putea adopta moneda comună, ca şi cum asta ar fi problema şi nu felul în care vom ajunge acolo. Ce punem în programul de aderare este esenţial. Dar chiar ar trebui să facem acest pas? Întrebarea a revenit în spaţiul public odată cu recentele consultări pe tema euro, iniţiate de preşedintele Iohannis. O dată, fiindcă prin Tratatul de Aderare ne-am asumat obligaţia de a adopta euro. Şi sînt greu de evaluat acum consecinţele unui eventual referendum în urma căruia populaţia ar respinge această variantă. Va fi un impas politic şi juridic greu de rezolvat. În al doilea rînd, economia românească este puternic legată de zona euro. Şi această legătură se va menţine, chit că ar fi bine ca România să-şi găsească noi pieţe, pe alte continente. Prin forţa lucrurilor, cea mai mare piaţă integrată a lumii, care e Uniunea Europeană, va menţine pe orbită economia românească, prin forţa ei de atracţie. 

Ei bine, orice decizie luată la nivelul eurozonei este extrem de importantă pentru noi, ne afectează în cel mai înalt grad. Dacă am fi în zona euro am putea participa la aceste mecanisme de luare a deciziilor. Dacă nu, rămînem doar să suportăm consecinţele. 

Aici, cei care spun că rămînerea la moneda naţională ar însemna păstrarea suveranităţii trebuie să se gîndească de două ori. Ce suveranitate este aceea în care decizii cruciale pentru tine sînt luate de alţii, în absenţa ta? Dar mai presus de toate acestea, euro este un proiect politic, iar pentru noi este unul strategic. La o frontieră extrem de instabilă a Uniunii Europene, România are tot interesul să fie parte a „nucleului dur“. Chiar dacă aderarea la euro presupune costuri, pentru a atinge acest obiectiv strategic merită să plătim preţul. Altfel, s-ar putea să ne coste mai scump. Problema este că, iată, eurozona nu stă pe loc şi am greşi dacă am privi-o altfel decît ca pe un tren în care trebuie să ne suim din mers. Orice pas înainte al zonei euro în direcţia unei mai puternice integrări va însemna pentru noi un standard în plus de atins. Euro nu este doar o ţintă în mişcare, este una care se tot îndepărtează şi ai nevoie de o mişcare accelerată pentru a o putea atinge. 

Deocamdată, nivelul românesc de decizie stă cu picioarele încleiate în clisa corupţiei şi a lipsei de iniţiativă. Cu cît zona euro va deveni mai integrată, cu atît va creşte dimensiunea ei politică. Şi nici n-ar trebui să ne treacă prin cap că am putea să fim primiţi înăuntru atîta vreme cît ne vom afla sub MCV. Putem noi să atingem toate criteriile nominale de aderare la zona euro, putem fi un exemplu de disciplină bugetară – degeaba. 

Din păcate, tot ce se întîmplă azi în politica românească înseamnă un pas înapoi, în timp ce ţinta o ia înainte. Iar asta ne va costa mai mult în viitor. 

Ovidiu Nahoi este realizator la TVR2. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.