Încep, așadar, cu acest articol, anul 2021, după anul 2020, care a adus atît de mult nou în viețile noastre. Încep continuînd bilanțul din articolul precedent, prin care vreau să punctez aspectele pozitive care au marcat sistemul educațional românesc, pentru ca lucrurile bune să nu se înece de tot în percepțiile generale negative. Spuneam că o reușită a reprezentat-o desfășurarea examenelor naționale în condiții de siguranță pe timp de pandemie. Dar tot de acest moment al examenelor se leagă și o altă decizie, anume anonimizarea rezultatelor, o măsură care de mult trebuia luată, pentru a se respecta prevederile europene privitoare la protecția datelor personale, prevederi cunoscute sub numele de reglementări GDPR. Este o măsură care atestă atenția acordată intimității, confidențialitatea fiind, în opinia mea, o formă de manifestare a empatiei și a solidarității, de recunoaștere a dreptului de a fi diferit.

Pe fondul acesta pandemic, ultimele luni de școală ale anului școlar precedent au fost destul de afectate în privința calității, au fost perioade de confuzie, s-a pierdut materie – una peste alta, a existat, desigur, un blocaj inițial. Ca atare, peste vară, o serie de grupuri de experți, organizați pe specialități, au fost solicitați de MEC pentru a scrie ghiduri remediale care să orienteze activitățile remediale necesare în anul școlar următor, astfel încît elevii să poată recupera, profesorii să știe cum să îi sprijine, iar efectul blocajelor de la sfîrșitul anului școlar precedent să fie diminuat. A fost o muncă foarte grea și intensă – am participat în grupul de limba și literatura română pentru liceu –, care ne-a solicitat la maximum timp de aproape două luni, în timpul verii, iar rezultatul este o colecție de ghiduri cu un solid aparat teoretic, dar și cu o bogată paletă de exemple de bune practici, după opinia mea extrem de folositoare nu doar din perspectiva unui demers remedial. Au fost incluse în aceste ghiduri și primele sugestii de construcție a demersurilor didactice în mediul online sau de tip blended learning.

Trecînd mai departe, odată cu începerea anului școlar 2020-2021 au fost demarate procedurile de asigurare a tabletelor pentru toți elevii care au solicitat sprijin în acest sens, pentru că nu dispun în familie de resursele necesare participării la ore online. În acest moment în care scriu, absolut toți elevii din țară care au solicitat acest sprijin l-au primit. Sigur, lucrurile nu s-au putut desfășura, nici în această privință, peste noapte, pentru că achizițiile respectă etape și procedurile legislative îngreunează adesea procesul, dar demersurile s-au făcut din timp. Un aspect interesant, pe care îl menționez în paranteză, este legat de acest demers. Un procent semnificativ dintre cei care au solicitat tablete (în unele județe o treime sau chiar mai mult) le-au refuzat cînd acestea au venit, constatînd că ele nu se dau cadou, ci în folosință, și că nu pot fi înstrăinate. E o realitate care cred că ar merita o atenție specială, dar nu e locul în acest articol.

Tot în debutul acestui an școlar s-a demarat procesul constituirii unui corp național de evaluatori care să corecteze la examenele naționale. E o decizie pe care eu o aștept de cîțiva ani, am scris în mai multe rînduri, am discutat despre această nevoie în mai multe ocazii cu oamenii la care aveam acces din zona decizionalului și mă bucur foarte tare că s-a demarat acest proces. Spus pe scurt, acești experți în evaluare ar trebui să fie formați de așa manieră încît să se diminueze subiectivitatea în procesul notării, actul corectării lucrărilor să fie mai profesionist și să aibă un grad mai ridicat de acuratețe. Pînă în momentul în care scriu a fost realizată o primă selecție, pe bază de probă, a celor care vor intra în procesul formării și s-a demarat etapa formării formatorilor. Începutul anului școlar a adus și decizia doamnei ministru Monica Anisie de a revizui modelul de subiect pentru examenul de evaluare națională, model propus într-o primă variantă în august. Nu voi insista mult, am scris despre acest subiect mai multe articole, am creat deja destule valuri, punctez doar faptul că deschiderea doamnei ministru la argumentele aduse, faptul că a decis să le analizeze și, pe baza lor, să solicite revizuirea modelului constituie o foarte importantă mînă de sprijin acordată elevilor. În primele luni ale noului an școlar au fost demarate și o serie de webinarii care să sprijine profesorii în realizarea demersurilor online, apoi altele care să faciliteze utilizare ghidurilor remediale despre care am scris mai sus.

Mai punctez, foarte pe scurt, pentru că spațiul începe să se restrîngă, așa cum se restrînge și timpul care mai rămîne din acest an școlar. La nivel preuniversitar, important și cu impact mentalitar pe termen lung mă aștept să fie parteneriatul semnat între MEC și CJI (Centrul pentru Jurnalism Independent), prin care se va iniția infuzarea curriculum-ului național de limba și literatura română cu elemente de educație media. Am mai scris și despre acesta.

N-aș vrea să treacă neobservat nici faptul că pentru prima dată s-a elaborat un regulament complet, cap-coadă, cum s-ar zice, privind organizarea și funcționarea învățămîntului pedagogic în sistemul preuniversitar. O formă a acestuia fusese semnată de Ecaterina Andronescu în 2019, la inițiativa lui Mircea Bertea, directorul Colegiului Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca. Completat acum de Anca Denisa Petrache, Anamaria Ciobotaru, Adriana Dumitru și Adriana Matache, alte nume reprezentative ale învățămîntului pedagogic preuniversitar, acest regulament normează o sumedenie de aspecte care erau în aer. Leg de acest punct și constituirea unui corpus de școli de aplicație, unde se va face practică pedagogică, în care profesori-mentori specializați vor sprijini procesul formării studenților ca profesori. De asemenea, tot aici punctez constituirea primelor masterate didactice în cîteva centre universitare, masterate așteptate de vreo zece ani. Foarte important de punctat, dar asupra acestui proiect probabil voi mai reveni: demararea Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021-2027, proiectul cunoscut sub numele SMART-Edu, gestionat de Jean Badea, subsecretar de stat. E un proiect stategic de mare anvergură, care își propune reformarea sistemică, în jurul unor concepte-cheie cum ar fi accesibilitatea, conectivitatea, comunitatea, ecosistemul educațional digital, inovarea și sustenabilitatea.

Închei cu cîteva extrem de importante decizii care s-au luat în privința învățămîntului universitar și postuniversitar. Revizuirea CNADTCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare) și CEMU (Consiliului de Etică și Management Universitar), în primul rînd, organisme care miroseau urît și au fost primenite. Derivînd, apoi, deciziile istorice privind doctoratele. Mai întîi accesul liber la acestea, ministerul făcînd publice peste 1.300 de teze, urmînd să se publice și celelalte. Apoi retragerea acreditării școlilor doctorale de la Academia de Poliție, școli doctorale în care mirosul de impostură devenise pestilențial.

„Dumnezeu smulge petale una cîte una”, zice poeta Ana Donțu în volumul Cadrul 25. Greu an am avut, desigur. Dar față de petalele cu cele rele, eu cred că petalele cu cele bune au predominat. Să vedem ce petale va smulge Dumnezeu în anul care vine!   

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.