Dilema lui Jerome Powell

Carmen M. REINHART, Vincent REINHART
Publicat în Dilema Veche nr. 814 din 26 septembrie – 2 octombrie 2019
Dilema lui Jerome Powell jpeg

O dată pe an, comitetele de conducere ale Băncii Centrale Europene (BCE) și ale Rezervei Federale SUA (FED) „se retrag în munți“ pentru a găsi inspirație în domeniul politicilor financiare. Conducerea BCE organizează în luna iunie un forum în Sintra, un oraș de la poalele lanțului muntos omonim din Portugalia. Iar FED se întrunește la sfîrșit de august în Jackson Hole, Wyoming, cu ocazia simpozionului de economie al filialei din Kansas City. Privind în urmă, observațiile „de la mare înălțime“ de anul acesta ale președinților BCE, Mario Draghi, și FED, Jerome Powell, ne permit o înțelegere profundă a perspectivelor globale și a noilor măsuri de politică financiară ale celor două bănci, care, chiar dacă nu s-au pus de acord, au coincis.

În Jackson Hole, Powell a evocat problemele perspectivelor economice globale, fără să dea nume (președintele SUA Donald Trump), ci doar din punct de vedere „operațional“: creșterea instabilității comerciale, a spus Powell, constituie o frînă în calea cererii globale. Cu un an în urmă, în 2018, oficialii FED nu credeau că o creștere anuală reală de 3% a PIB e durabilă, deoarece exploatarea resurselor atinsese deja cote maxime. Această evaluare a determinat FED să crească rata dobînzii de politică monetară de patru ori, cu cîte un sfert de punct.

Acest episod ne arată capcanele elaborării politicilor monetare în timp real. Un an mai tîrziu, Biroul de Analiză Economică al SUA a redus cu aproape o jumătate de punct procentual creșterea PIB din 2018, iar Biroul de Statistică a Muncii al SUA a ajustat negativ estimarea creșterii lunare a gradului de ocupare a forței de muncă. Piața valutară este unul din mecanismele prin care creșterea do­bînzii frînează cererea globală. Cînd FED înăsprește politica monetară, în vreme ce alte bănci centrale se cramponează de pragul inferior efectiv al ratelor dobînzii de referință nominale, valoarea dolarului crește. Spus pe scurt, aprecierea dolarului este o modalitate prin care factorii de decizie în materie de politici monetare „donează“ putere economică americană partenerilor comerciali ai SUA, ale căror monede devin astfel mai slabe și, ca atare, mai atractive. Pe fondul unei rate a dobînzii de politică monetară negativă și al unui program de achiziții de active fără suflare, Draghi a apreciat din plin, anul trecut, ploconul unor condiții financiare europene mai laxe.

Desigur, un transfer de putere economică americană venit din partea unei instituții independente (FED) l-a ne­mul­țumit pe marele șef, care s-a lansat în critici nimicitoare. Dar nu bombănelile lui Trump cu privire la aprecierea dolarului sînt cele care au determinat FED să-și schimbe strategia. Politicile comerciale ale lui Trump au sporit mai degrabă gradul de neîncredere în domeniul investițiilor și al creșterii economice. Investiția în capital pe termen lung este întotdeauna o afacere riscantă. Atunci cînd apar îndoieli cu privire la o astfel de investiție înainte ca betonul să fie turnat, se va turna mai puțin beton.

La începutul anului 2019, FED a considerat că acest nou vînt potrivnic din economie înlătură necesitatea creșterii do­bînzii de referință. Dar, pe măsură ce lunile s-au scurs și acest curent neprielnic s-a intensificat, oficialii FED au schimbat cursul și au început o relaxare a politicii monetare.

Cu toate acestea, anumite mecanisme economice sînt asimetrice. Unele bănci centrale nu se conformează întotdeauna, atunci cînd FED își înăsprește politica, și preferă să lase propriile monede să se deprecieze. În schimb, cînd FED își relaxează politica monetară, partenerii internaționali dispuși să permită propriilor monede să se aprecieze, depreciind astfel dolarul, sînt cu mult mai puțini. Nici un partener nu ia o astfel de inițiativă, deoarece tuturor le e teamă de presiunea creșterii cursurilor de schimb. Generația mai veche a bancherilor centrali ar fi recurs, pentru a ajunge la același rezultat, la o intervenție directă pe piața monetară. Dar, chiar dacă așa ceva încă se mai practică în economiile emergente, într-o economie dezvoltată folosirea rezervelor monetare ar atrage oprobriul colegilor. Ei recurg, în schimb, pentru a obține același rezultat, la modificarea ratelor dobînzii de politică monetară, evitînd astfel aprecierea și obținînd o depreciere modestă.

Prin urmare, cînd FED s-a reorientat, toate celelalte bănci centrale majore au urmat-o. Draghi a împins BCE în aceeași direcție, la Sintra, și a continuat, pe 12 septembrie, cu o nouă relaxare de politică monetară. Ceea ce a stîrnit din nou furia lui Trump, care a crezut că această manevră vizează cursul de schimb. Și a avut, în mod indirect, dreptate. Căci un euro mai slab este rezultatul intermediar urmărit de Draghi pentru a sprijini o economie stagnantă și pentru a crește rata inflației la procentul vizat de BCE de puțin sub 2%.

Reacția BCE duce, evident, la o depreciere mai mică a dolarului, slăbind efectul de stimulare al manevrei FED. Iar faptul că, prin relaxarea politicii monetare, FED a introdus, de unul singur, o politică monetară acomodantă la scară globală nu reprezintă o consolare pentru Casa Albă. Trump ar fi preferat ca Powell să fie mai rapid ca omologii săi în cursa pentru cea mai scăzută rată a dobînzii. Problema lui Powell este că economia SUA pare să nu aibă nevoie de un astfel de stimul. Gradul de ocupare a forței de muncă are o creștere sănătoasă, iar salariile sporesc. Comerțul global e, poate, în recesiune, dar economia SUA nu depinde de el în aceeași măsură ca partenerii ei de afaceri.

Spre marea, dar niciodată rostita frustrare a lui Powell, FED stabilește politica monetară într-un fel care sporește șansele ca Trump să fie reales în 2020. Ceea ce, evident, nu e o sarcină prevăzută de Actul constitutiv al FED (Federal Reserve Act); scopul FED e, pur și simplu, să asigure un grad maxim de ocupare a forței de muncă și prețuri stabile. Iar mandatul FED de a asigura o creștere economică durabilă îl obligă pe Powell să încerce o contrabalansare a efectelor instabilității politice provocate de Trump.

Oficialii FED nu au de gînd să lase intenționat economia să se poticnească, înainte de alegerile din 2020. Astfel, dacă Powell reușește, Trump nu va trebui să suporte consecințele spuselor și faptelor sale, ceea ce îl va încuraja să continue în același stil.

Există așadar un bun motiv pentru care Powell are o privire abătută – nu numai la Jackson Hole. 

Carmen M. Reinhart predă Sistemul financiar internațional la Kennedy School of Government, Universitatea Harvard. Vincent Reinhart este economist-șef și strateg macroeconom la Bank of New York Mellon. 

© Project Syndicate, 2019
www.project-syndicate.org
traducere de Matei PLEȘU

Foto: Jerome Powell, wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.